Drepturile politice ale Dobrogei

Publicat de Aurel Băjenaru, 5 Decembrie 2019
Timp de citire: 3 minute

Locotenentul George G. Coandă a publicat o interesantă broşură in care se ocupă de chestiunea Dobrogei şi in specie, de atitudinea şi romanismul locuitorilor bulgari al acestei provincii.

După d-sa aceşti oameni sunt foarte puţin patrioţi, sentimentele lor sunt departe de a fi romaneşti, iar indiferentismul se arată la toate actele mari naţionale, este adesea ofenzător pentru demnitatea şi amorul nostru propriu de popor.

E o falsă armonie intre diferitele naţionalităţi, cari locuesc in Dobrogea, şi printre acestea, Bulgarii sunt acei cari dau nota cea mai discordantă. Tinărul ofiţer citează in aceasta privinţă un caz tipic. El scrie:

≫lntr’o conversaţie mai animată avută cu fostul prefect de Tulcea d-l Hagi Anton, care de asemenea a fost membru in comisia pentru acordarea drepturilor şi care — paremi-se, a opinat in mod favorabil — se plangea de atitudinea ce Bulgarii Tulceni au avut cu ocazia balurilor date in scopuri naţionale sau de binefacere: au strălucit prin absenţă, prin lipsa de concurs, prin graba de a organiza ≫contrabaluri≪, dacă mă pot exprima astfel, la cari nu luau parte decat familiile bulgare.

≫Am azistat la ultimele serbări jubilare din oraşul Tulcea, s’au făcut cu un fast neobicinuit, in care scop administraţia a depus o muncă exstremă: — toate autorităţile, conzuliişi vice-conzulii, membrii comisiunei dunărene, au azistat la Te-Deum, s’au prezentat la recepţia de la prefectură. Prefectul a primit felicitările şi urările in uz ; au vorbit conzulul turc, hogea local, delegaţii tuturor corporaţiilor, autorităţilor, etc.

Din colonia bulgară insă, nimeni nu s’a prezentat la prefectură, nici la Te-Denm. Parte din danşii au luat loc la tribune, pentru a vedea defilarea şcoalelor şi armatei fără sa aibă cel puţin infima atenţiune de a imbrăca o haină mai aleasă: cand toţi purtau marea ţinută, fracul şi hainele de sărbătoare, ei au apărut in vestoanele cu care merg la afaceri in fiecare zi≪. 

Dar falşa armonie se accentuiază şi mai mult, printr’o altă constatare, pe care a făcut’o d-l locotenent Coandă, in timpul cat a stat in Tulcea. D-sa a văzut cu regret că : ≫majoritatea Romanilor a invăţat limba naţionalităţii, cu care a fost mai mult in contact, pe cand din contră, locuitorii de altă naţionalitate nu ştiu de loc româneşte cu toate că unii din ei au chiar certificatul de absolvire al claselor primare ≪.

Pentru aceste consideraţiuni, inimosul ofiţer se declară in broşura sa, contra acordărei de drepturi politice la Dobrogeni şi preconisează următoarea soluţie : ≫Aplicarea vechii idei de a se numi un guvernator, om integru, care să se sacrifice Dobrogei, iar nu căruia să i se sacrifice Dobrogea".

Daca s-ar ridica brusc regimul exceptional, s'ar adaoga o ireparabila greseala la seria de greseli ireparabile comise in decurs de 30 de ani.

Acordarea de drepturi politice incă este periculoasă şi dintrun alt punct de vedere şi d-l locotenent Coandă il formulează astfel: ≫Cand aceşti locuitori, cari actualmente işi cultivă liniştiţi pămantul şi-şi văd de afacerile lor  comerciale, vor deveni electori şi eligibili, politica va svarli fierberea şi vrajba intre ei. Animosităţile intre naţionalităţi se vor deslănţui≪.

De sigur, broşura tinărului ofiţer va produce o vie emoţie, in Dobrogea şi cu deosebire in Constanta, de unde a pornit mişcarea pentru emanciparea politică a acestei provincii.

Gazeta Transilvaniei, 24 Martie 1908