În căutarea rădăcinilor mele dobrogene, românești, am dat și de bunicul Constantin Băjenaru, afland si intelegand mai multe din istoria familiei.
Constantin Băjenaru a făcut politică și a fost ales primar la Techirghiol din partea Partidului Național-Țărănesc, fiind un vajnic apărător al țărănimii, al agricultorilor. Partidul s-a afirmat în perioada interbelică ca alternativă de guvernământ la Partidul Național Liberal (PNL) și ca o forță care a susținut menținerea regimului democratic-constituțional, în contextul creșterii tendințelor totalitare fasciste. Partidul a fost scos în afara legii la 31 martie 1938.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, formațiunea a revenit în legalitate și a fost principală forță politică care s-a opus ocupației sovietice a României. Liderii PNȚ au fost persecutați pentru curajul lor. La venirea comuniștilor la putere, bunicul Constantin Băjenaru a fost închis la Jilava pentru activitatea sa politică.
° ° °
Edilitatea la Techirghiol
In ultimul timp, Techirghiol și-a schimbat cu totul înfățișarea oarecum orientală. Edilitatea nu făcuse aproape nimic, praful, te orbea, iar hârtoapele și bălțile din ploi exalau miros sufocant.
Sub primariatul d-lui Constantin Băjenaru localitatea a luat altă înfățișare și sforțările făcute cu multă trudă și chibzuință, au început să îndrepte tot ce era lăsat in părăsire. In primul rând s’au făcut plantații de arbori, iar peluzele au fost presărate cu flori. Vizitatorii se pot bucura de promenade agreabile, iar aerul se va respira mai curat. S’au luat măsuri ca orașul să fie stropit de două ori pe zi, iar în fiecare dimineață Techirghiolul va fi măturat de un serviciu special. Străzile și șoselele stricate s’au reparat așa încât sezoniștii ce îl vor vizita în curând se vor afla în fața unui alt Techirghiol, cu o înfățișare mai civilizată.
Dacia, 24 iunie 1933
° ° ° TECHIRGHIOL In seara de 17 c., a avut loc la primăria oraşului sub preşidenţia d-lui Const. Băjenaru, fost primar, şedinţa consiliului comunal. Se procedează la alegerea primarului. A fost ales d. Pericle Macri, cu 14 voturi.
Universul, 22 noiembrie 1933
° ° °
Constantin Băjenaru și campania de răsturnare a guvernului liberal, 1935.
Manifestaţii pentru d. Ion Mihalache şi Statul ţărănesc
CONSTANŢA. — Eri a avut loc în comuna Tekirghiol, din judeţul Constanţa, o mare manifestaţie naţional-ţărănistă la care au participat locuitorii comunelor Tuzla, Carmen Sylva, Eforie, Techirghiol, etc.
Deasemenea au participat delegaţiuni din sectoarele Topraisar, Cumpăna, Domniţa Ileana şi Mangalia, iar dela Constanţa d-nii: L V. Lepădatu, preşedintele organizaţiei judeţene, V. Fiacescu, fost prefect administrativ, I. Bentoiu fost senator, preşedintele cercului de studii, N. B. Ionescu-Basu, şeful sectorului Techirghiol, AL Goiceanu, C. Băjenaru, C. Drăgulin, etc. întrunirea s’a ţinut în localul d lui Goiceanu.
CUVÂNTĂRILE
Cel dintâi a lua cuvântul C. N. R. Ionescu-Basu care salută prezenţa fruntaşilor din Constanţa şi a celor de peste 1000 de participanţi veniţi cu trenul, cu căruţele şi pe jos să ceară prin impunătoarea lor manifestaţie plecarea guvernului liberal.
D. Constantin Băjenaru, şeful organizaţiei Techirghiol, vorbeşte despre ofensiva agricolă şi fiascul pe care l-a dat spunând că singura scăpare a plugărimii nu este decât programul şi partidul naţional ţărănesc.
D. CARAMFIL, pensionar fost poliţai al oraşului Carmen Sylva, face o critică aspră guvernării liberale care a dat ţara pe mâna trusturilor şi speculatorilor. D-sa arată că oraşul Carmen Sylva, dintr’acelaş spirit liberal a căzut pradă pe mâinile agenţilor liberali Orezeanu şi preotul Roşescu.
D. AL. GOICEANU, vice preşedintele organizaţiei Tekirghiol, după ce face un istoric al fuziunei partidului d-lui dr. Lupu, cere deplină încredere, sinceritate şi hotărâre tuturor membrilor partidului naţional ţărănesc, în şeful suprem d. Ion Mihalache (aplauze).
D. C. DRĂGULIN, şeful organizaţiei Carmen Sylva, arată promisiunile făcute de liberali şi realizările de azi canalizate prin sunetul tobei perceptorului, haos în comerţ, jaf de-a lungul şi de-a latul ţârei.
D. N. R. IONESCU-BASU, şeful sectorului după ce vorbeşte de reorganizarea partidului în sectorul Tehirghiol, şi de rostul acestei manifstaţii in cotinuare arată în ce constă diversiunea Vaida prin faimoasa formulă «numerus valachicus». Nu cu formule se poate îndrepta situaţia economică a ţării, ci prin cooperaţie şi solidaritatea claselor producătoare, realizând primatul elementului naţional ţarănesc, care constituie 88 la sută din populaţia ţârei.
Regimul liberal n’a «reuşit decât să dea ţara pe mâna trusturilor, scumpind astfel viaţa.
[...] d-l Vaida, care se află în mijlocul mai multor consilii de administraţie al societăţilor străine care are la moşia sa 80 la sută lucrători străini. Nădejdea noastră şi mântuirea ţării nu poate veni decât de la programul partidului naţional ţarănesc. Să trăiască Ion Mihalache şi dr. N. Lupu. D. L BENTOIU, fost senator, după ce face istoricul celor 18 luni de guvernare liberală şi a celor 60—70 de ani cât au buzdugănit ţara românească, desvoltă problema statului ţărănesc, singura noastră formă de stat în România celor 86 la sută de ţărani. Trebue să zidim o casă nouă unde întâietatea s’o aibă ţăranul, ne trebue o şcoală adoptată nevoilor ţărănimii, a copilului de ţăran, ne trebue un comerţ din care să nu profite numai câţiva, ci să folosească celui ce produce, marei mase a ţărănimii. Campania de răsturnare a guvernului se desfăşoară în toate centrele ţării, în judeţe, sectoare şi organizaţii locale, pentru că orice clipă de întârziere a regimului liberal la cârma ţării, este o ştirbire a drepturilor ţărănimii şi o pacoste pentru avuţia ţării. D-le Lepădatu, te rugăm să comunici d-lui Ion Mihalache, că organizaţia partidului naţional ţărănesc din judeţul Constanţa, adânc covinsă de nevoia statului ţărănesc, stă gata de luptă în jurul steagului partidului. (Aplauze, trăiască statul ţărănesc, trăiască democraţia integrală).
Dreptatea, 12 iulie 1935