Eforie Sud - pamant ieftin vandut scump

Publicat de Aurel Băjenaru, 2 Iunie 2019
Timp de citire: 4 minute

In oricare articol privitor la infiintarea statiunii de astazi Eforie Sud este sarbatorit in mod deosebit Ioan Movila (1846 - 1904), un boier moldovean, ca intemeietor al statiunii balneare. Se subliniaza sacrificiile personale si materiale pe care acesta le-a facut intru inaltarea de la zero pe mosia sa a viitorului oras, a carui piatra de temelie a pus-o prin inceperea constructiei hotelului si stabilimentului de bai Movila in 1899.

Daca ne uitam insa la anuntul publicitar de mai sus care apare frecvent in ziarele anului 1898, cu un an inainte de a incepe ridicarea primului stabiliment de bai si mai analizam cateva informatii privitor la preturile pamantului din aceea perioada, ajungem la niste concluzii mai mult decat ... seci, privind presupusul sau sacrificiu. E vorba de specula de pamant.

Ioan Movila nu a fost decat un "om de afaceri" al vremii, un speculant, care printre altele s-a incercat ca dezvoltator al unui intreg oras, cumparand ieftin mult teren arabil, pe care apoi sa-l vanda scump (randament de 375.000 %) ca teren intravilan intr-o ipotetica statiune balneara existenta doar pe hartie.

Din "Memoriul delegatilor, membri ai consiliului judetian Constanta din Dobrogea adresat puterei legislative si executive a regatului Roman" aparut in ziarul ROMANIA LIBERA din 25 ianuarie 1889, aflam pretul pamantului din acel an, aproximativ perioada in care Movila si-a alcatuit mosia de la lacul Techirghiol:

"Pretul de 90 lei de hectar pentru plata pamentului vindut de Stat este exagerat, nefiind intemeiat nici pe fertilitatea pementului, nici pe renta lui anuala."

Deci pretul unui metru patrat de "teren arabil" era la ceea vreme sub 1 Ban (0,009 Lei) si era considerat exagerat!

Intr-o alta sursa apropiata mosierului se mentioneaza un pret ceva mai mare de achizitie, pentru ceea ce mai tarziu va deveni Eforie Sud. Ivonne Movila, nepoata lui Ioan Movila, ultimul sau mostenitor, in cateva randuri in care-si descria situatia economica deplorabila spre sfarsitul vietii, face si o mentiune despre pretul cu care latifundiarul Movila si-a alcatuit mosia de cateva sute de hectare de la lacul Techirghiol:

"Nu l-a obligat nimeni pe Movila sa cumpere. Dar el a luat de la stat cu patru bani metrul patrat toata suprafata pe care sta astazi Eforie Sud si partea de Techirghiol. Am planul acestei suprafete mari pe care bunicul meu a gasit serpi, pietre si un pustiu dobrogean. In jurul lacului, pe oricare parte, sterpa, ciulini, ici-colo case sarace."

Patru bani pe mp ca apoi sa vanda la 1, 50 lei/mp ?!

In privinta "sacrificiilor" sale pentru a aduce medici si chimisti de la Viena, care sa analizeze namolul si apa lacului Techirghiol, pentru a stabilii proprietatiile curative deosebite ale acestora, inclin sa cred ca sunt legende. Iar daca a facut ceva in acest sens, au fost numai niste masuri publicitare demne de un bun "comerciant", pentru a trezi intersul publicului si eventualilor cumparatori, pentru viitoare sa statiune.

Dupa cum am prezentat si intr-un articol anterior, inca din 1893, M. Remniceanu, directorul Eforiei spitalelor si sef al inginerilor topografi din Dobrogea, trimitte probe de apa si namol din lac pentru analiza la Bucuresti. In urma rezultatelor pozitive, Eforia Spitalelor Civile din Capitală cumpără deja in acelasi an (1893) de la Ministerul Domeniilor, terenul pentru construirea unui stabiliment balnear pentru copii la capatul de nord est al lacului Techirghiol (1898), punand astfel curand piatra de temelie a ceea ce mai tarziu va deveni Eforie . Deci proprietatile curative ale apei si namolului lacului Techirghiol erau deja bine cunoscute.

"Dezvoltarea" viitoarei statiuni Eforie Sud, adica vanzarea de terenuri si alte intreprinderi locale, le-a adus lui Ioan Movila si urmasilor sai pana in anii 1930 un castig deosebit de frumos, care le-a permis si acte de binefacere deosebite pentru localitatea nou infiintata.

Chiar daca planul de dezvoltare a localitatii a existat de la inceputul vanzarilor terenurilor mosiei Movila, acesta a ramas pe hartie, localitatea nou infiintata nu a avut strazi sau alte utilitati pana in anii 1920.

In imagine anunt publicitar din ziarul Epoca, 1898.