Emigrarea musulmanilor din Dobrogea

Publicat de Aurel Băjenaru, 14 Septembrie 2026
Timp de citire: 3 minute

După integrarea Dobrogei în România, în 1878, autoritățile române nu au urmărit alungarea populației musulmane, ci, dimpotrivă, au avut interesul de a păstra și integra această comunitate în noul stat.

Totuși, procesul nu a fost lipsit de tensiuni. Introducerea treptată a obligațiilor administrative și militare ale statului român, în special aplicarea legii recrutării, a provocat nemulțumiri și a determinat o parte a musulmanilor să ia în considerare emigrarea spre Imperiul Otoman.

Presa vremii urmărea cu atenție acest fenomen, oscilând între îngrijorarea față de pierderea unei părți a populației dobrogene și convingerea că exodul era unul temporar. Un articol publicat la Iași, în ianuarie 1883, surprinde foarte bine această perspectivă: autorul subliniază că nu toți musulmanii doreau să plece, că o parte dintre cei emigrați s-au întors după scurt timp și că, odată cu acomodarea comunității la noua realitate politică și militară, recrutarea nu numai că nu avea să provoace emigrarea, ci putea ajunge să fie acceptată chiar de bunăvoie.

Textul este interesant tocmai pentru că reflectă preocuparea epocii pentru menținerea populației musulmane în Dobrogea și pentru integrarea ei în structurile statului român, mai degrabă decât o politică de îndepărtare a acesteia.

°°°

"Din Constanţa cu data de 7 ianuarie se scrie „Poştei” următórele :

„Emigraţiunea musulmanilor din judeţul Constanţa continuă şi aɖi, de şi mai încet. Causa principală, dacă nu unică a acestei mişcări este aplicarea legei de recrutare. In adevĕr Musulmanii ɖic că in Dobrogea s’au creɖut că sunt un element indispensabil pentru ţara nóstră; şi îndată ce se încerca vre-o reformă sau li se impunea vre-o sarcină, ameninţau cu emigrarea. Aşa au urmat tot-dea-una, dar mai ales de când a început recensimentul recrutaţiei.

Trebue a se şti însă că nu emigréză cei cu stare, ci numai acei ce au fórte slabe legături cu Dobrogea. Dar chiar din aceştia mulţi s’au intors înapoi, după ce ’şi-au cheltuit puţinul ce au avut prin Constantinopoli.

Cât despre Tatarii emigraţi, nu se prea vorbeşte bine ; ei regretă uşurinţa lor. In tot casul însă, convingerea mea este că emigraţia musulmanilor va înceta cu timpul şi dacă nu în al doilea dar în al treilea an al recrutărei, de sigur vom avea chiar voluntari dintre credincioşii lui Mohamed, numai ca ofiţerii noştri instruitori să se pórte bine cu ei."

Curierul Foaea Intereselor Generale, 16 Ianuarie 1883, Iaşi, România

°°°

Conform recensământului din 2021, în cele două județe dobrogene (Constanța și Tulcea) trăiau: turci 17.114 (2,01%) și tătari 17.024 (2%) din totalul de 849.352 de locuitori.

Tendința generală, ambele comunități sunt în scădere continuă față de recensămintele anterioare, din cauza emigrării, urbanizării și declinului demografic.