Cover Image

Graniţele Dobrogii, Februarie 1913

Publicat de Aurel Băjenaru, 3 Noembrie 2020
Timp de citire: 6 minute

Dobrogea de astăzi a fost cedată României din partea Rusiei prin tratatul delà Berlin din 1878 (13 Iulie), în schimbul Basarabiei, pe care România o redobândise prin tratatul delà Paris (1856). 

România a luat în posesiune Dobrogea în 18 Noemvrie 1878, când a fost evacuată de ostile ruseşti. întinderea Dobrogei e de 15.536 km pătraţi. Dobrogea care înseamnă „Ţară bună" (delà slav. dobro = bun) adecă productivă, din cauza poziţiei ei geografice a fost expusă în cursul vremii Ia numeroase năvăliri barbare cari ţinteau cucerirea Constantinopolului. 

De aceea încă împăratul Traian, îndată după cucerirea Daciei şi-a gurilor Dunării a durat un val de apărare, ale cărui urme se pot vedea şi astăzi între Cernavoda şi Constanţa. Sub Mircea cel bătrân şi mare Dobrogea ajunsese sub stăpânire românească. In cele dintâi chrisoave ale sale, Mircea se numeşte: „mare voivod şi domnitor a toată ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, încă şi spre părţile tătăreşti, şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg, şi bănatului delà Severin domn, şi de amândouă părţile pe toată Dunărea până la marea cea mare şi cetăţii Dârstorului stăpânitor", iar în documentele latineşti el poartă titlul: „Voivod Transalpin, duce al Făgăraşului şi Amlaşului, comite (sau ban) al Severinului, despot al ţării lui Dobrodici şi domn al Silistrei".

Dobrogea şi Silistra au fost cucerite de Dan I (1385 - 1386), care voind să recucerească Severinul, a năvălit cu oştire în Banat şi a căzut în luptă cu ţarul bulgar Şişman. Stăpânitorul de mai înainte al Dobrogei, Dobrotici (mort cam pe la 1386) a fost tributar Turcilor, cum erà si Sisman, ţarul bulgar. Din pricina acestei teri, Mircea s'a încurcat în multe lupte cu Turcii. După o vitejească resistente, Mircea pierde Dobrogea şi Silistra în 1387, cari de atunci au rămastot sub stăpânire turcească până la 1878.

Cetăţile Rusciuc, Silistra, Şumla şi Varna au alcătuit cadrilaterul de apărare al Turcilor împotriva numeroaselor invasiuni ruseşti. îndeosebi Silistra, numită de Ţarul Nicolae al Rusiei „cheia Dobrogei" a jucat un rol însemnat în răsboaiele dintre Ruşi şi Turci delà 1828—29 şi delà 1854, când ea a résistât asediului rusesc, fără să poată fi cucerită. In răsboiul din 1877—78 armatele ruseşti au evitat să o atace, trecând prin România. 

Silistra, încunjurată de întărituri puternice are trei poziţii mái importante: Medjidie-Tabia, Ordo-Tabia şi Arab-Tabia. Prima poziţie, la înnălţime de 108 m. deasupra nivelului mării predomină celelalte poziţii. Cetatea Silistra predomină şi teritoriul dincolo de Dunăre şi oraşul românesc din faţa Silistrei Călăraşi. 

Lăţimea Dunàrii între aceste două oraşe e de 2600 m. Silistra a fost evacuată de armatele turceşti în Februarie 1878 şi cedată prin tratatul delà Berlin Bulgariei, cu îndatorirea să-i dărîme întăriturile, ceeaee Bulgaria n'a făcut. Dimpotrivă a întărit-o şi mai mult. Silistra astăzi are 12.055 locuitori, dintre cari jumătate sunt  mahomedani, iar cealaltă jumătate Bulgari, Greci şi Ovrei.

La congresul delà Berlin, Waddington, ministrul de externe al Franţei şi contele Corti, ministrul de externe al Italiei au propus să se anexeze si Silistra României si să se fixeze o graniţă naturală Dobrogei. Propunerea fusese acceptată şi de comisiunea europeană de delimitare, cu exceptiunea Rusiei, care câştigând pe partea sa şi pe Austria, a reuşit în cele din urmă să impună României graniţa actuală.

România crede de sosit timpul ca să rectifice graniţa dobrogeană în înţelesul hotărîrii congresului delà Berlin. Bulgaria întărindu-se prin nouăle cuceriri, constitue pentru Dobrogea un pericol permanent, mai ales, că dânsa nu a renunţat la visul de a încorpora şi Dobrogea la marea Bulgarie. întărirea cetăţii Silistra, câmpul întărit de Bulgari la Dobrici (între Silistra şi Varna), hărţile militare ale statului major bulgar, manualele pentru soldaţii armatei bulgare dovedesc lămurit intenţiile Bulgariei. în aceste hărţi şi manuale Dobrogea e înşirată între provinciile bulgare subjugate României. Nici iscusitul Daneff n'a putut desminţi aceste dovezi, arătate de pressa din România.

Din punct de vedere geologic şi geografic, frontiera naturală a Dobrogei e depresiunea Rusciuc-Şumla-Varna, formată de cele două cursuri de apă opuse, Lom, afluent al Dunării şi Provadia, afluent al Mării-Negre. întreg cadrilaterul ar trebui să treacă deci în posesiunea României. Dar numai un triumf al armelor române va putea cuceri această graniţă naturală.

Acest cadrilater balcanic, numit după cele patru cetăţi Rusciuc - Silistra-Şumla-Varna, este de o deosebită importanţă strategică. La adăpostul celor patru cetăţi armata bulgară se poate concentra în linişte împotriva României şi poate trece graniţa fără nici o resistentă, ameninţând podul delà Cerna-Vodă si linia atât de importantă Cerna-Vodă-Medgidia-Constanţa, linie care într'o zi poate fi tăiată de cavaleria bulgară, iar în cel mult 2 zile de celelalte arme.

Frontiera actuală dobrogeană e deci o poartă deschisă pentru Bulgari. în tratativele cu Bulgaria, România a cerut întâiu cetatea Silistra, fără de care apărarea graniţei dobrogene e imposibilă, şi 10—20 km spre Rusciuc dealungul Dunării, iar de aici linia dreaptă până la Balcic, după cum se vede în harta ce o publicăm. în timpul din urmă România cere linia de frontieră delà Turtucaia, aşezată pe coline, la mijloc între Silistra şi Rusciuc, 60 km departe de Bucureşti,iar de aici linie dreaptă până la o depărtarede 20 km spre Nord delà portul Varna.

Acest teritor cam de 3000 km D cu 250 mii locuitori cuprinde porturile Cavarna şi Balcic, apoi târguşorul Dobrici, întărit de Bulgari. Regiunea e săracă şi teritorul e locuit de foarte puţini Bulgari, aşa că din punct de vedere etnic Bulgaria nu pierde aproape nimic. Sub stăpânirea românească ar progresa desigur şi acest ţinut, după cum a progresat şi Dobrogea, care delà 1878 — 1906 delà 147 mii locuitori s'a urcat la 298.000, producţiunea pământului s'a duplificat, iar numărul elevilor delà şcoalele primare a crescut delà 3.100 la 19.531. Din cele mai sus înşirate se vede lămurit că ce importanţă are pentru România rectificarea graniţei dobrogene.

O.C.T.

Luceafarul, 1 Februarie 1913

* * * 

Cateva luni mai tarziu Romania se implica in al doilea razboi balcanic patrunzand in Bulgaria. Ocupand teritoriul la sud de Dobrogea, are un rol decisiv in mersul razboiului, fortand Bulgaria sa faca pace. In urma tratatului de la Bucuresti (10 august 1913), Romania obtine de la Bulgaria asa zisul Cadrilater.

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

383
Techirghiol
29.03.2024 13:42
Actual: 22° C
Viteza vantului: 8.15 m/s