Din lucrarea "Dobrogia in Pragul Veacului al XX-lea", 1904 a capitanului M. D. Ionescu am putut lua cifra exacta a marimii localitatii Techirghiol la inceputul secolului trecut. In statistica capitanului aceasta apare cu 11.520 de hectare, dintre care numai 54 alcatuiesc "vatra" satului, deci teren intravilan.
Si iata un anunt publicat in Monitorul Oficial al României, 16 septembrie 1915 in care se anunta o licitatie publica pentru un teren cu casa al lui Nicolae Cojocaru, pentru o datorie nesatisfacuta a acestuia fata de Dormidon Hagi Lazar, rentier din Constanta in valoare de 5.000 de lei cu dobanda de 12% pe primele 6 luni si apoi 18% pe an. In afara de faptul ca dobanzile din acea vreme tineau de domeniul camatei veroase, in anunt apare si fostul proprietar, lotul de care apartinea imobilul cu pricina, iar acesta nu era altul decat Anghel Hagi Panteli sau Pandele, marele proprietar de la Techirghiol.
Dupa cum se observa din randurile din imagine, lotul lui Panteli din Techirghiol era de 40 de hectare, ceea ce comparativ cu 54 hectare, intravilanul Techirghiolului de atunci, confirma ca acestuia ii apartinuse initial mai mult de 80% din localitate, restul reprezentand cartierul vechi tataresc al asezarii.
Dupa cum spuneam si intr-un articol anterior, acesta era un teren ieftin cumparat, cu probabil cativa bani metrul patrat (90 de lei hectarul costa terenul arabil la malul lacului Techirghiol), cumparat la sfarsitul secolului anterior si vandut apoi din 1899 ca teren intravilan cu preturi intre 90 Bani si 1,50 lei metru patrat. Castigul acestuia a fost fabulos, iar spre deosebire de celalalt "binefactor" Ion Movila din Carmen Sylva, nu s-a facut cunoscut prin nici un act de donatie public, prin care sa dea ceva inapoi comunitatii care l-a facut extrem de bogat.
Deci Panteli nu a fost un "binefacator" care si-a impartit mosia pentru a crea viitoarea statiune balneara, precum s-a mai raspandit despre el, ci pur si simplu a fost un speculant de mare anvergura, prea putin cunoscut insa in istoria locala.