Cover Image

HALUL IN CARE AM AJUNS

Publicat de Aurel Băjenaru, 10 Iunie 2022
Timp de citire: 5 minute

Ne-am plâns în nenumerate rinduri, impreuna cu toate ziarele independente din Bucureşti, că diferitele guverne, de o prea lungă vreme, ne trimit aci, în capul administraţiilor publice ale provinciei tot ce cluburile politice au mai putred, mai viţios.

De 16 ani incoace, mai cu seamă, s'au perindat pe aci, în capul ambelor judeţe, când nişte aristocrați resuflaţi ori militari hârbuiţi, când oameni de afaceri ori jouisori molfuzi (jouisor = bon vivant n.m.) - escepţiunile au fost insignifiante, iar ca subprefecţi, poliţai şi primari de oraşe, octogenari desvlăguiti sau haimanale ale saloanelor din Bucureşti, care n'au plecat d'aci decat huiduiţi şi bătuţi, pe când prin sate s'au numit ca primari, comisari şi notari, toți descualificaţii funcţiunelor de peste Dunăre. Cam asemenea misionari ne-a trimis aci inalta ocârmuire spre a propovedui si promova interesele Românismului în patria lui Mircea.

Rezultatul ? după 24 de ani ?? — e nu se poate mai deplorabil.

Turcii -- elementul voinic şi agricultor, numai agricultor, nemai putând suferi semeţia sacrilege a micilor begi săteneşti (beg = refugiat, bejan n.m.), şi indiferența cărmuitorilor, s'au scurs tot peste hotare, spre ţermuri mai fericite, pârasindu'şi curatele lor cäminuri strămoşeşti, cu frumoasele lor instalaţiuni și lanuri, harăzind Românilor pe cei mai decrepiţi din coreligionarii lor (aici autorul - cu prejudecaţile sale ?- face o aluzie la tătarii rămaşi n.m.), meniţi de a se stinge încet-încet, fără nădejde de rezămislire. Bulgarii - elementul sobru şi muncitor, e îngrozit. strens inghetat şi nepătrundibil, ca o ladă de marmura, de atâtea suspiciuni nemeritate.

Grecii - vivacea populaţiune a oraşelor, mai numai ştie dacä mai poate întâlni vre-odatä cu Românii —pe aceiaşi lature a unui trotuar.

La festivități oficiale, la petrceri publice, filantropice, naţionale sau confesionale, atât de vesel şi plăcut impestriţate de diferite elemente în primii ani după venirea noastră aici, de vei vedea astazi vre-un fes, vre-o cialma, vre-un calpac sau vre-un cilindru negustoresc, vei şti că purtătorii lor sunt representanți oficiali ai comunităţilor respectlive, întrunfel sau altul obligaţi ai autorităţii supreme: veniţi din bun mäganul lor nu vezi pe nimenea. Chiar Românii, funeţionarii, elementul civilizator, dragă Doamne, civil şi militari alţii nu sunt - au temple şi altare, mese deosebite: preamâresc gloria stăpânirei noastre aici.

De fapt, nimenea nu se mai înțelege între sine, mai nici intre ai sei.

Aceasta este actualmente înfaţişarea externa a societăţii. poliglote din Constanţa, metropola Dobrogei. Starea spiritelor se poate deduce de aci, fară a căuta să o mai analisăm.

Aci ne-a adus chibsuinţa politică a misionarilor aleși şi trimişi să lasimileze în favoarea Românilor, cele 12 săminţii ce locuesc continentul dobrogean.

In loc de inchiegare o deschi-linire primajdioasă, profunda și ditanţată, a elementelor menite a constitui un conglomerat sträns şi vecinic nedespärtit: când aceste elemente sunt asa de mlădiabile.

Drept castitate şi cumpätare, misinoarii s'au dedat la desfrăul cel mai ponosit, sau la afacerile ca mai necurate; drept blândețe și înţelepeiune, intriga josnica, spionagiul şi asmuţirea unora contra altora: aceasta a fost şecoala cetaţeneascä ce sa facut populaţiunei locale.

Normele stabilite de un Opran (primul prefect al Constantei n.m.) la Constanţa şi un Gh. a la Tulcea sau inlocuit de mult cu depravaţiunea tuturor moravurilor publice.

Ici, un prefect, d. es. desparte, färă nict un motiv, pe alegători, în secţiuni, pe naţionalităţi : din colo un altul. sterge de pe listele electorale o categorie se mii de cetățeni în tot judeţul; altădată pune pe nişte unelte să resfoiască toate dosarele de 24 de ani, spre a descoperi zeci și sute de indigeni, frauduloşi înscrişi în liste, în realitate spre a-i şantagia; mai târziu ordonă, și se inscriu în liste toţi măturătoril oraşelor, toți hamalii porturilor, toţi carii C.F. şi toti aprozii biurourilor, fără nici un cens (drept de vot prin marimea impozitului platit n.m.), numai spre a reuşi candidaţii sei în alegere contra birnicilor de tot felul; — pe când mai înainte însuşi ministrul — se amesteca şi el — decidea alta data stergerea tuturor funcţionarilor din listele electorale ale oraşului Constanţa.

lată halul în care am ajuns!

lată starea de lucruri, din care a isvorit, înţelegerea tuturor celor ce iubese acest petec de pământ românesc, spre a se întrupa într'o întinsă societate a marilor proprietari rurali, şi o comisiune a drepturilor politice, menite a lucra spre remedierea unei situaţiuni primejdioasă şi imposibil de suferit mal departe.

Guvernele, prin nepăsarea lor, pare a nu fi privit Dobrogea de căt ca pe lâmâie.

Cei ce şi-au legat soarta de glia acestui păment, să împedece pe banchetiştii locali de a o stoarce până la aruncarea ei în putrezire. De aceea am aplaudat iniţiativele luate şi îndemnâm pe toţi abonaţii noştri să iea parte cât denactivă la formarea zisei societăți.

P. Grigorescu.

Constanța Anul XI No 387 - 2 martie 1902

° ° °

In imagine scena din Dobrogea de Iser.

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

50
Techirghiol
16.08.2022 07:19
Actual: 19° C
Viteza vantului: 2,24 m/s