O imagine spune deseori mai mult decât o mulțime de cuvinte. Iată una de la începutul secolului trecut de la "Hanul Agigea", unde este surprinsă o scenă de călătorie, la una dintre stațiile de oprire ale trăsurilor și căruțelor de transport ale drumului de coastă de la Constanța spre Mangalia.
Apa din fântână pentru animale și hanul de alături pentru călători, erau un motiv binevenit de pauză într-o călătorie care dura în jur de 5 ore până la Mangalia.
Profesorul Dănescu ne da mai jos amănunte despre oamenii și locurile întâlnite acolo apărute în dicționarul sau geografic din 1897, despre așezarea otomană încă neschimbată la aceea vreme.
Mai jos sunt pomeniți printre sârbi și turcii ca locuitori ai satului, însă aici este vorba de tătari sosiți după războiul Crimeii, plecați de progoana rușilor între anii 1856-1859.
Un articol despre tătarii din Agigea, "Printre Tătari" puteți găsi de asemenea pe techirghiol .com.
° ° °
Agigea, sat în plasa Constanţa, cătunul comunei Techirghiol ; situat in partea sud-vestică a plășei şi a comunei, la 3 klm.-spre nordest de cătunul de reşedinţă Techirghiol ; este aşezat la 1 1/2 klm. departe de mare în partea şi extremitatea sud-vestică a lacului Agigea ghiol, la deschiderea văilor Iuntacan dere sud şi nord şi este inchis la nord de dealul Lazmahale, la vest de dealul "Telegraf iepesi bair" şi la sud de dealul Agigea cu: movilele "Tuzla iuk" (39 metri) şi "Cum tepe" (35 metri).
Populaţiunea sa, care este 'compusă din sârbi şi turci, se ocupă aproșe numai cu pescăria. Şoseaua judeţenă Constanţa - Techirghiol trece prin sat şi din sat mat plecă drumuri comunale la Lazmahale şi la Hasi diuluk (Cumapăna astăzi n.m.).
Agigea, baltă în plasa: Constanţa, „pe teritoriul comunei rurale Techirghiol şi anume pe acela alcătunului său Agigea, de unde i-a venit şi numele de Agigea ghiol; este situat în partea sud-estică a plăşei și cea răsăritenă a comunei, la nord-estul și în marginea satului Agigea şi la 2 1/2 klm. spre sud-est de satul Lazmahale (Lazu astăzi n.m.).
Este la: marginea mărei, însă nu comunică cu ea şi este înconjurată de tote părţile de dealuri; astfel Dealul "Denis ialasi bair" la nord, "Telegraf tepesi bair" la vest şi Agigea la sud şi se deschid în ea văile "Iuntacan dere I" spre nord şi "Iuntacan dere II" spre sud; în partea -vestică este acoperită cu stuf din ea se extrage forte mult pește şi are 75 hectare intindere.
DICȚIONARUL GEOGRAFIC, STATISTIC, ECONOMIC ȘI ISTORIC AL JUDEȚULUI CONSTANȚA de Grigore Gr. Dănescu, 1897