Hector de Béarn la Constanta

Publicat de Aurel Băjenaru, 24 Martie 2020
Timp de citire: 11 minute

Hector de Béarn a trecut prin ţara noastră in anul 1828, in timpul răsboiului ruso-turc, trimis de guvernul francez ca să însoţească pe Ducele de Mortemart. Ducele de Mortemart trebuia să întovărăşească armatele ruseşti , spre a observă mersul răsboiului şi să facă un raport guvernului francez asupra consecinţelor lui şi orientarea politicei franceze. Ca tovarăşi, Ducele a luat pe Henri de Morternart , Gerâult de Crussol şi Hector de Béarn, toţi trei ofiţeri şi în seara de 1 Maiu 1828 , aceşti trimişi ai guvernului francez, părăsesc Parisul, ca a doua zi să  ajungă la frontieră şi după ce trec prin Germania, ' Polonia rusească, ajung la Cameniţa in faţa Hotinului, trecând Nistrul la Isacovici cu trei poduri plutitoare .

De aici merg numai prin Basarabia şi Dobrogea, urmând armata rusească  şi această călătorie ţine dela 1 Iuni e până Ia 15 August, trec apoi la Odesa şi în ziua de 3 Noemvrie se intorc Ia Paris .

Toată această călătorie, Hector de Bearn o publică sub titlul "Quelques souvenirs d'une Campagne en Turquie 1828", volum in folio cu 62 de litografii. Pe câte o foaie anterioară litografiilor este scrisă călătoria. Acest volum este dedicat lui Casimir Duce de Morternart, in amintirea călătoriilor făcute împreună In timpul răsboiului ruso-turc, pe care l-a însoţit în răsboiu şi în diplomaţie.

Dela acest călător, care este şi un foarte bun desenator pentru că fiecare pas este însoţit de câte un desen luat la fata locului , — ne-au rămas ştiri privitoare la mişcarea oştirilor ruseşti prin ţerile romane, descrieri de oraşe şi de case pe cari le-â vizitat. Din cetirea călătoriei vedem că l-a impresionat mult stepa românească, locuinţa şi traiul ţăranului român şi admiraţia ce-o are faţă de frumseţea femeii române, de curăţenia si grija cu care îşi ţine gospodăria .

Dela Isacovici, punctul de plecare prin Basarabia, până la oraşul Bălţi, trec numai printr'un sat Breşitani, apoi se infundă în stepă romană, unde nu văd decât cârduri de berze şi din când în când colibe acoperite cu paie, de unde ieşeau oameni  să salute închinându-se pâna la pământ.  Este isbit mâi cu seama de acele colibe şi bordeie şi de îmbrăcămintea oamenilor, cu ojoace, pe cari el li luă drept «un ' fel de oameni acoperiţi cu piei de animale» , de raritatea satelor în mijlocul stepei , und  nu găsesc o picătură de apă şi de monotonia locului fără un arbore, neavând pe drum nici o variaţie , decât numai acele curganuri sau vechi morminte , cari se găseau din când în când pe câmpie .

La miezul nopţii ajunge in oraşul Bălţi , oraş destul de urât, unde a poposit şi a avut o surprindere când a intrat într' o casă şi a văzut o femeie de toată frumuseţea dormind într'un pat impreună cu un copilaş . Agăţat de grindă eră un leagăn cu alt copilaş .

Pentru el a fost o adevărată revelaţie , el care în tot drumul nu văzuse decât oameni îmbrăcaţi cu cojoace şi aceasta numai din fuga trăsurii .

După o zi de popas, gonind.mai departe pe câmpie ajunge la Chişinău , capitala Basarabiei, oraş frumos cu case mari , străzi largi dar nepavate, cu pretenţia de a fi un oraş european  şi cu mulţi Evrei. Amintirea patriei ii vine în minte şi mâi cu seamă bulevârdurile Parisului , când întâlneşte în Chişinău o ' franţuzoaică , care se ocupă cu meseria de modistă , singura în acest oraş. De aici ajunge Ia Bender , oraş cu case mici , străzi foarte largi , dar nepavate şi cu o populaţie amestecată .

Vizitează cetatea , care est e o ruină şi casa unde a locuit regele Suediei , Carol XII, o simplă rămăşiţă de zid acum.

De aici merge la Ismail , apoi la 1 Iunie la Bolgrad. — Tobalskaia, unde eră strânsă armat a rusească , cu 144 tunuri şi gata să treacă Dunărea . După ce face vizitele de rigoare generalilor Diebici şi Wigenştein, are timp să observe împrejurimile şi ne dă relaţii foarte ' interesante . El observă că în acest colţ de ţară, populaţia est e compusă din Moldoveni , şi o colonie de Bulgari, cari se ocupă cu agricultura şi puţini Evrei cari fac comerţ. Pământul în această parte este sărat şi popolaţia face mari sforţări ca să-l amelioreze . Cât timp a stat aici vizitează şi Satunova , locul und e a fost distrusă flota turcească şi omorât Paşa Murad Bey. In ziua de 12 Iunie armata rusească trece Dunărea pe un pod de vase , lung de 315 paşi , după ce întimpină o rezistenţă inverşunată din partea Turcilor  şi cantonează la Kurgan Vizir , de lângă Isaceea , renumit printr' o înălţime ce predomină câmpia, . După informaţiile culese de la locuitori, se spune că odată un Paşe voind să arate unui parlamentar duşman ; de ce putere de soldaţi dispune , a dat ordin ca fiecare soldat turc să aducă o mână de pământ şi astfel s'a ridicat aceasta movilă uriaşe , pe care s' a urcat Paşa cu parlamentarul şi ia arătat câmpia plină de batalioanele turceşti .

La Isaccea, vizitează ruinele fortificaţiilor , aruncate de Turci în aer împreună cu magaziile de pulbere şi de provizii, pe Paşa prizonier şi moscheiele . Ceea ce l-a impresionat mult a fost indiferenţa locuitorilor faţă de armata victoriosă , sângele rece cu care priveau pe Ruşi , lucru ce l-a observat şi la Paşa prizonier, care a ştiut să-şi scape averea şi haremul intr' o moscheie .

După câteva zile de mers pe un teren păduros , ajunge la Babadag , oraş foarte urât , aşezat in stepă , dar cu oare care privelişte. In vizita care a făcut-o la Babadag , cetate întărită de Turci , cu imensa casarmă pătrată ridicată de Sultanul Mahmud In 1806 , a avut o privelişte minunată din Înălţimile oraşului , şi mai cu seamă vestita cişme din mijlocul curţii căsărmii , cu zecile de guri pe unde curge apa şi cu inscripţia In limb a arabă .

Dela Babadag merge la Bazargic , unde ajunge Ia 13 Iulie, după ce trece prin.sate arse şi distruse din cauza luptelor ce au fost pe aici , a Makaul , Beradahulo şi Karatai . La Karatai , de unde ar e o privelişte măreaţă spre Marea Neagră , asistă la un Te Deum , pentru ocuparea Măcinului şi Brăilei , de Ruşi .

Sub un cer brăzdat de fulgere şi trăznete şi însoţit de bubuitul tunurilor s' a oficiat TeDeum , la care a luat parte împăratul, toată armata aşezată Intr'un mare careu , şi cu toţii ascultau slujba intr' o adâncă evlavie .

La 25 Iunie trece prin Valea Karasului , unde află de ocuparea Hârşovei şi Constanţei de Ruşi , amândouă apărate cu tunuri englezeşti . Cât timp a stat aici , vizitează această regiune dunăreană cu vechea albie a Dunării , care est e o vale mlăştinoasă şi strânsă aproape in toată lungimea sa de stânci şi se prelungeşte până la mare ; vorbeşte şi despre valul lu i Traian , care se întinde dela Raşova până la Constanţa — lung de 25 de leghi — şi pe care Turcii l-au păstrat intact . In ziua de 13 Iulie este la Bazargic , oraş mare , cu străzi strâmte , dar cu trotuare ; oraşul are mult e fântâni şi moschei , patru bazaruri şi câteva case mai elegante . Moscheia pe care o vizitează , o găseşte atât de interesantă , că o şi desemnează şi o descrie în mod amănunţit şi este destul de frumoasă cu tribunele ei de o parte şi de alta a intrării , cu picturile colorate de pe ziduri şi cu inscripţii ce cuprind verseturi din Coran . Lumea orientală pe care el o văzuse prin albumuri , o vedea şi o simţiâ aici la noi , în Bazargic.

Bazargic, geamia

In acest timp fiind ziua onomastică a împărătesei Rusiei , asistă la TeDeumul , făcut sub un imens cort , transformat in capelă, din cauza căldurii colosale . Un detaşament din fiecare regiment azistâ la slujbă , şi corul eră.format de o muzică militară care execută bucăţi religioase.

In ziua de 18 pleacă spre Varna , Şumla , vine Înapoi la Bazargic şi vizitează părţi din oraş pe cari nu le-a văzt şi in special casa Paşei . Descrie cu o deosebită atenţie această locuinţă a unui om cu două puteri nelimitate , de soldat superior şi de soţ al unui harem .

Casa cu multe etaje erâ aşezată in mijlocul unei curţi , erâ destul de elegantă , şi toate coloanele , balcoanele şi ornamentele dela acoperiş erau făcute din lemn foarte bine lustruit şi într'u n mod artistic lucrate . La parter era un mic bazin cu apă ţâşnitoare şi de jur împrejur divane . Gânduri melancolice îl cuprind , când ştia că în această casă a fost vieaţă şi iubire şi acum nu este decât o pustietate cu camere goale , căci Paşa a ştiut din vreme să-şi ducă comoara scumpă de femei , departe de locul unde vin oameni cu ochii lacomi şi sânge aprins .

Dela Bazargic pleacă spre Mangalia , sat mic la Marea Neagră, fără port , dar cu o plaje minunată , cu o moscheie minunată şi cu mulţi ţânţari . In ziua de 11 August este la Constanţa, şi dela el aflăm că în anul 1828 Constanţa era port fortificat la Marea Neagră, întărit cu ziduri crenelate , cu un pontlevis spre uscat, având o inscripţie turcească diasupra şi cu fortificaţii puternice spre mare . (Fig . 1) . Desenul pe care ni-l prezentă este destul de bun şi putem să ne facem o ideie asupra acestei fortificaţii turceşti de mâna a doua la Marea Neagră .

Dela Constanţa pleacă cu o corabie rusească spre Odesa , unde stă până in ziua de 3 Noemvrie când pleacă la Paris .

Aceasta este , in rezumat călătoria lui Hector de Béarn prin ţara noastră . Acest Jurnal ilustrat de călătorie în care a însemnat numai ce-a văzut şi a desemnat, numai ce i s'a părut mai caracteristic este un document important pentru ţara noastră . El a însemnat fără părtinire şi fără să consulte documentele diplomatice, Hector de Béarn este un călător desinteresat, care a colindat toată Basarabia şi Dobrogea , dela Hotin până la Bazargic şi aduce o contribuţie mai mult la cunoaşterea terii noastre . Cu acest călător francez din primele decenii ale secolului XIX , se adaugă încă unul la şirul cel mare al celor ce s'au perindat în Ţerile Române .

Ioan C. Bacila

Transilvania, aprilie 1923

***

In imaginea de coperta, Constanta (otomana) schitata de Hector de Béarn in 1828.

In timpul războiului ruso–turc din 1828–1829 fortificațiile și orașul Constanța au fost distruse, iar populația a fost decimată de ciumă. Pierderile au fost așa de mari încât la încheierea păcii, în Constanța rămăseseră numai 60 de case.