Cover Image

Iama și "Constituția Dobrogei"

Publicat de Aurel Băjenaru, 17 Aprilie 2022
Timp de citire: 5 minute

IAMA

Cand conducētorii de mai inainte ai ostirilor resboite nu puteau apära o regiune de invazia inamicului , se hotära pustierea ei. Se incendiau satele, se distrugeau drumurile, se oträviau puturile.

Locuitorii acelei regiuni, reträgendu-se cu oştirile, luaŭ cu sine tot ce aveau, distrugend toate lucrurile ce nu puteau ridica, spre a ingreuna inamicului inaintarea.

La mahometani , retragerea e prescrisä de legile religioase, e obligatoare.

In asemenea imprejurări , fie-care musulman valid e dator a fugi inaintea inamicului necredincios : infirmii cel puţin 40 paşi de la locuinţa, iar bolnavii din pat macar peste pragul casei.

Fie -care fugar devine un ostean, stäpän tot ce a putut jefui in calea de retragere.

Aceastä pustiere, prădaciune generală, se numeşte in limba turca "iama", de unde esclamația romäneascä: "a dat iama" cänd o avere , devenita färä stäpän, e dată pradä mulțimei.

Nu putem caracterisa mai bine starea lucrurilor de la comuna Constanţa decät prin cuventul iama, bine inteles de populaţia dobrogeana pe spinarea caruia sa practicat de atätea ori acesta "iama", cea mai proaspeta in resbelul din 1877--78, cänd Abdul Kerim -Paşa, retrågendu- se cu oştirile in spre cuadrilaterul cetaţilor, intocmai cum s'au retras d -nii miniştri actuali in octolaterul personalitatilor lor, -- a lasat prada Başibuzucilor Cercheji, Dobrogea.

[...]

Constanța, publicație săptămânală, 30 martie 1897

° ° °

Acum vă veți întreba, ce are a face "iama" cu așa numita "Constituție a Dobrogei" ?

Această Lege pentru organizarea Dobrogei din 8 (20) martie 1880 a fost elaborată de către omul politic Mihail Kogălniceanu și de magistratul Remus Oprean, devenit și primul prefect al Constanței. Legea a înlocuit reglementările legale provizorii de la preluarea Dobrogei din mana rusească, învingătorii turcilor.

Ea s-a aflat în vigoare până la 15 aprilie 1910, când au fost publicate în Monitorul oficial legile înlocuitoare (legea din 19 aprilie 1909, modificată prin legea din 14 aprilie 1910).

"Constituția Dobrogei" a fost și este aclamată în continuare că dovada spiritului liberal și de echitate al politicienilor români, dar...

Acesta specifica la art. 3 că toți supușii otomani aflați în Dobrogea în ziua de 11 aprilie 1877, "devin cetăteni români", deci se bucură de toate drepturile cetățeanului roman. Deci numai cei aflați în Dobrogea la acea dată?!

Data de 11 aprilie 1877 este însă data oficiala de pornire a războiului ruso-turc, când primele armate ruse au trecut frontiera românească (convenția de la 4 aprilie 1877 semnata la București intre România și Rusia permitea asta) şi au ocupat poziţiile de la Brăila, Galaţi şi Reni.

Deja cu ceva timp înainte, preocupată de perspectiva unei invazii ruseşti, Turcia a ordonat autorităţilor dobrogene să retragă populaţia otomană la sud de Valul lui Traian şi să pustiască teritoriul din calea armatelor ruseşti, de a "da iama".

Deci populația otomană, independent de cum ar fi dorit, deja înainte de 11 aprilie 1877, ar fi trebuit să părăsească teritoriul Dobrogei și să pustiască totul în urmă. Cum intrau aceștia sub incidenta legii, nu se spune dar se accentueaza; supușii otomani aflați în Dobrogea în ziua de 11 aprilie 1877.

Intenția legiuitorilor de a condiționa automatismul de căpătare a cetățeniei române retroactiv, cu peste un an înainte de intrarea Dobrogei sub stăpânire românească (14 noembrie 1878), a fost unul relativ îndreptățit. Se dorea a ține deoparte elementele infiltrate în Dobrogea în timpul războiului și sub administrația rusă care a urmat, mai ales că rușii au pus peste tot în administrația Dobrogei funcționari bulgari. Dar cu această condiționare s-au șicanat toți dobrogenii care siliți de cutumele războiului, au trebuit să-și părăsească teritoriile înainte de a se "da iama", sau nu au mai putut dovedi statutul lor de dobrogeni la această dată.

Astfel cel mai cunoscut, a fost cazul lui Cadry-Bey, fiul lui Sayd-Pașa care a fost ultimul guvernator otoman al Dobrogei și cel mai mare proprietar funciar de aici. Cadry-Bey, fost consilier comunal în Medgidia și consilier județean în Constanța, devenit consul turcesc apoi, era nedorit de autorități care încercau să-l expulzeze din țară pe motivul lipsei cetățeniei române

Cum arată acum liberala "Constituție Dobrogeană" ?!

° ° °

Vezi și aici:

https://techirghiol.com/expulzarea-lui-cadry-bey

° ° °

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

227
Techirghiol
28.03.2024 15:36
Actual: 21° C
Viteza vantului: 5.09 m/s