Iată că din negura timpului, o informație venită de la acea tânără cutezătoare despre care am scris mai nou, Elena Sevastos, călătoare curajoasă prin Dobrogea devenită românească, mi-am putut corecta o convingere falsă despre islam, precum că în tradiția islamică înmormântarea ar trebui să aibă loc cât mai curând posibil după deces, de obicei în termen de 24 de ore.
Acesta consideram că ar fi unul dintre aspectele esențiale ale ritualului funerar islamic și ar reflecta dorința de a elibera sufletul decedatului cât mai rapid către lumea de apoi. Sufletul celor fară de păcat s-ar desprinde mai repede de această lume. Dar nu este însă așa în practică, decedatul ținandu-se doua zile acasă.
Regula fals invocată privește mai degrabă pe cei de religie mozaică iar intervalul de 24 de ore nu este corect ci, decedatul nu trebuie lăsat neingropat peste noapte.
"Tora (Pentateuh – cele cinci cărți ale lui Moise, primele din Vechiul Testament) interzice lăsarea neînmormântată peste noapte a unei persoane decedate, tradiție care provine din Deuteronom 21:23 ("Trupul lui să nu rămână peste noapte (...), ci să-l îngropi tot în ziua aceea"), fiind apreciat că lipsa respectului față de corpul persoanei decedate cauzează o mare durere celui decedat. Înmormântarea fără întârziere este una din tradițiile deosebit de importante și sensibile pentru evreii din întreaga lume, considerată drept obligatorie în acordarea respectului cuvenit pentru demnitatea persoanei decedate".
Dar să revenim.
° ° °
Înmormântarea la musulmani
În Islam, Îngerul Azrail este cel desemnat de Dumnezeu pentru a lua sufletele celor aflați pe pământ. Se spune că, în funcție de păcatele fiecărei persoane, sufletul se desprinde mai ușor sau mai greu de trup. Cel aflat pe patul de moarte trebuie să rostească Shahada – mărturisirea credinței în Allah ca Divinitate Unică și în Profetul Muhammad ca robul și trimisul Său (precum și în ceilalți profeți). Cei apropiați trebuie să-i reamintească această mărturisire prin repetare blândă.
După ce sufletul este luat, ochii defunctului sunt închiși, iar picioarele sunt legate unul lângă altul. Mâinile sunt așezate pe lângă corp. Dacă este necesar, pentru a evita deschiderea gurii, maxilarul inferior se leagă cu o bucată de material trecută peste cap.
Până a doua zi, defunctul rămâne îmbrăcat în hainele cu care a murit, fiind acoperit cu prosoape sau alte materiale. Între timp, rudele și cunoscuții sunt anunțați de deces. Conform Sunnei (tradiția Profetului), la vizita făcută familiei îndoliate, se aduce mâncare, ca semn de susținere și milostenie.
Spălarea rituală (Ghusl) și pregătirea pentru înmormântare
A doua zi, trupul este dus pentru spălare. Fiecare cimitir musulman are, de regulă, o clădire specială destinată acestui ritual. Acolo se află o masă înclinată, adesea din marmură, cu sistem de scurgere, unde se așază trupul. Defunctul este dezbrăcat până la lenjerie sau complet, iar părțile intime sunt acoperite cu o bucată de material. Spălarea este efectuată de 2-3 persoane de același sex cu cel decedat. În lipsa apei curente, aceasta este adusă manual. Trupul este spălat și masat, apoi, dacă este posibil, parfumat cu esențe.
După spălare, trupul este înfășurat în giulgiu (kefen), o pânză albă, simplă, cu o lățime de aproximativ 2 metri și o lungime de până la 8-10 metri, în funcție de înălțimea persoanei. Giulgiul este pliat și capetele sale sunt legate la cap, mijloc și picioare. (Se spune că și Iisus a fost înfășurat într-un giulgiu, similar tradiției islamice.)
Tabutul și rugăciunea funerară
Defunctul este așezat într-un sicriu simplu, numit Tabut, folosit în mod comun de fiecare moschee sau comunitate.
Tabutul este de obicei confecționat din scânduri și vopsit în verde. Partea inferioară are două șanțuri prin care se introduc două bâte, astfel încât să poată fi transportat de patru bărbați. Are o latură detașabilă pentru a ușura depunerea în groapă.
Tabutul este așezat pe un suport sau pe Musalla Tash – două pietre înfipte în pământ, peste care este plasată o a treia piatră, formând o structură în formă de literă „π”. În lipsa acestora, se poate folosi un set de scaune.
Se oficiază o rugăciune colectivă, la care participă doar bărbați. Aceștia se aliniază în rânduri, iar rugăciunea este condusă de imam (molla, hogea). După rugăciune, imam-ul conduce procesiunea către mormânt.
Înmormântarea
Tabutul este transportat înapoi la locul de pornire, iar trupul este scos și așezat în groapă, cu fața în sus. Capetele giulgiului sunt desfăcute. În partea stângă a gropii, se sapă o nișă unde trupul este depus. Aceasta este acoperită cu scânduri sau pietre, creând o cameră subterană, similară unui sicriu. Groapa este acoperită cu pământ și nivelată în formă dreptunghiulară. Opțional, se pot așeza pietre pentru delimitare și stabilitate. La capul și la picioarele defunctului se pun două scânduri cu numele și datele de naștere și deces, care pot fi ulterior înlocuite cu o piatră inscripționată.
Despre groapă
Groapa se sapă în funcție de sol. În Dobrogea, unde solul este ușor argilos, adâncimea este de aproximativ 1,8 metri. Se lasă un fel de „scară” săpată lateral, pentru ca groparii să poată coborî și urca. La bază, se sapă în perete o nișă pentru așezarea trupului. Între trup și pământ nu există nicio barieră – pentru ca descompunerea să se producă natural, conform principiului: „Din pământ ești, în pământ te vei întoarce.” Transportul și depunerea în mormânt sunt sarcini asumate exclusiv de bărbați.
Rolul femeilor
Femeile își iau rămas bun acasă, în decurs de aproximativ 24 de ore de la deces. La cimitir nu participă la slujba de înmormântare. Deși moartea poate provoca suferință și celor mai puternici, femeile sunt mai susceptibile de a-și manifesta durerea prin plâns necontrolat, leșin sau alte reacții emoționale, ceea ce poate duce la descoperirea capului sau a corpului, contrar regulilor de decență. Islamul a încredințat această sarcină bărbaților, pentru a asigura respectarea riturilor fără astfel de incidente. Desigur, și bărbații pot fi afectați emoțional, dar, în general, sunt considerați mai capabili să gestioneze aceste momente dificile cu echilibru. Allah a spus că în astfel de clipe trebuie să ne păstrăm răbdarea și să ne rugăm Lui.
După înmormântare
La întoarcerea de la cimitir, se organizează o altă rugăciune, la care participă din nou doar bărbați. Se recită pasaje din Coran și se roagă pentru mila și iertarea lui Allah asupra celui decedat. Nu este recomandat – ba chiar este considerat de unii teologi ca interzis – să se cheltuiască sume mari de bani cu ocazia înmormântării sau pentru împodobirea mormântului.