Cover Image

INSEMNĂRI PRIVITOARE LA TRECUTUL ORAŞULUI CONSTANŢA

Publicat de Aurel Băjenaru, 12 Ianuarie 2020
Timp de citire: 6 minute

Sunt putine oraşele care să fi avut nefericirea de a fi distruse în atâtea rânduri ca oraşul nostru şi care, totuşi, să renască repede din cenuşa ruinelor întocmai ca pasărea Phoenix din legendă.

Istoria ne povesteşte de câte ori hoardele barbare au năvălit asupra vechiului Tomis, ruinându-l până 'n temelie şi de câte ori au trecut prin el armatele duşmănoase, arzând, prădând şi omorând Iocuitorii. Generatia  noastră a fost, şi ea, de două ori martoră unor asemenea dezastre: odată la 1877 şi ultima oară la 1916, când a fost nevoită să-şi părăsească activitatea rodnică şi căminurile, pe care în parte le-au aflat distruse.

In ultimul sfert al sec. XVIII Constanta noastră începuse iar a se popula cu colonişti. .Agentul Poloniei la Poartă, trecând pe la noi, găseşte în port două ·corăbii greceşti, venite pentru comert, de şi la 1870 oraşul era în ruină (Colonel Ionescu=Dobrogeanu).

In timpul războiului dela 1784-92, purtat de împărăteasa Ecaterina a Rusiei în contra Turcilor, putem afirma că oraşul exista în partea sa peninsulară. Doctorul Mihail Skendos din Creta, medicul împărătesei, însotind armatele ruseşti, descrie localitatea sub numele de Tomis, unde a fost exilat poetul roman Ovidius.

Dintr'un document ce se găseşte în arhiva unei familii din insula Thasos, aflăm că, în anul 1804, o corabie cu numele de "Evanghelistra" pleacă cu o încărcătură de măsline şi unt-de-lemn din localitatea Cataviti spre "Kiustendji", marfă  destinată "Demogherontiei'' din acest oraş (Comunicarea d-=lui D. Aristide Strati). In acest document se arată că oraşul Constanta exista pe atunci, iar locuitorii ei se asociaseră într' o cooperativă ce se ocupa cu importul şi, de sigur, şi cu exportul de mărfuri. 

In anul 1809, generalul Bagrafion atacă cu trupe ruseşti Constanta, iar comandantul turc al cetăţii e lăsat, în cele din urmă, liber să plece spre Vama, împreună cu garnizoana sa compusă din 2000 oameni. La 31 August, generalul Platov dă foc oraşului şi-l ruinează, lăsând pe locuitori fără adăpost şi hrană (lonescu-Dobrogeanu). Este sigur ca locuitorii rămaşi în viată erau creştini.

Nu trece mult însă şi oraşul se reface iar, căci la 1821 îl găsim din nou populat. Negustorii din această vreme dispun în deajuns de mijloace materiale spre a ajuta şi pe altii în lupta pentru neatârnarea patriei lor. Ei sunt conduşi şi acum de o "Demogherontie".

Faptul acesta se ccnfirmă printr'o menţiune ce se găseşte în arhiva doctorului Aristide Serfioti din Galati, menţiune în care se spune că locuitorii din oraşul Constanta trimit obiecte şi bani căpeteniilor Iorgache Olympiu şi Farmachi, ce se găseau la 1821 în Galati. Iată şi acest document in traducere :

"Pe acea vreme au sosit disdedimineată şi cei trimişi de către  Demogherontia Chiustengei, unul pe apă, cu două lotci încărcate cu multe lucruri trebuincioase şi cu scrisoare. către Farmachi, iar celălalt pe uscat cu patru incărcături cu lucruri şi de-ale mâncării şi ajutoare în bani, cu o scrisoare către lorgachi (Olympiu), scriind şi rugând să nu mai trimitem altădată delegati (mumbaşiri) , căci devin suspecti, ci să trimitem numai vorbă, iar Demogherontia va căuta, cu precautie, să se îngrijească de cele de care vom avea nevoie, pentru ajutorarea patriei noastre",

Dr. Sarafidi

Constanta. Septembrie 1937.

Adaos : Textul de mai sus l-am găsit într'un manuscris întitulat: "Caiet provizoriu de istorie" şi este anonim. El se găseşte în arhiva doctorului Aristide Serfiofi şi se păstrează în biblioteca sa dela spitalul din Galaţi. A fost copiat de către un preot, fost paroh al bisericei eline din Galaţi şi dat d-lui Aristide Strati, un prieten şi concetătean de:al meu, care mi l-a comunicat. După dorinţa d:voastră, l-am transcris în greceşte, aşa cum a fost transcris de către d-l Strati şi vi-l trimit alăturat.

Privitor la termenul "Δημογεροντία": (Demogherontia), mi-e greu a găsi un echivalent în româneşte. Demogherontia era o institutie a creştinilor din imperiul turcesc, alcătuită din 12 oameni, cei mai de seamă ai oraşului, - care juca rolul unei instante judecătoreşti, ocupându-se cu interesele orăşenilor şi procesele dintre ei. Aceşti "Demogherontes" erau sfatul batrânilor şi erau ataşati pe lângă episcopi, acolo unde erau episcopii, iar unde nu erau episcopii, pe lângă biserică ori şcoală.

Coloniile de Aromâni aveau şi ele, în Macedonia, asemenea "Demogherontes", pe cari-i numiau "Auşi".

Dicţionarele traduc cuvântul cu "Les anciens de la ville" ,"Die elders of the people".

O asemenea instituţie era şi în Kiustendje, Constanţa veche, din 1821, când se petrece faptul despre care relatează manuscrisul. 

O "Demogherontie" în oraşul nostru găsim şi în anul 1864, când se construeşte biserica şi şcoala greacă, dar ea era formată numai din 6 persoane, cele mai de vază, dintre care doi medici: doctorii Papasaul şi Vallindas.

D-voastră din acestea puteţi deduce şi afla echivalentul cuvântului în limba română.

Pentru trecutul Dobrogei şi mai ales al oraşului Constanta, de mare pret ar fi Procesele "Verbale ale Comunitătii eline", care încep la 1863 şi merg până la 1876. De vom avea sănătate şi de veti veni în oraşul nostru anul viitor, vom putea găsi lucruri interesante privitoare la oraş.

Vă rog să primiţi cele mai cordiale salutări din partea amicului Dv. devotat.

Dr. H. Sarafidi

Analele Dobrogei 1937

 

In imagine portul Constanta schitat de Camille Allard in 1856.

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

239
Techirghiol
26.02.2020 21:24
Actual: 9° C
Viteza vantului: 6,2 m/s