Întovărășirea „7 Noiembrie” – CAP-ul din Techirghiol

Publicat de Aurel Băjenaru, 8 Aprilie 2026
Timp de citire: 7 minute

Despre Mamulaș Mucenic, care a fost timp de 27 de ani președinte al CAP-ului din Techirghiol, am auzit doar lucruri bune din micile povestiri ale tatălui meu.

Una dintre ele se referă la drumul acestuia spre București, la Marea Adunare Națională, unde fusese numit deputat. Povestea spune că plecarea lui a fost cât pe ce să fie compromisă: șoferul CAP-ului, care trebuia să-l ducă la gara din Constanța, uitase complet de această sarcină după o petrecere prelungită în seara precedentă. În acea perioadă, când în oraș nu existau nici măcar telefoane fixe, președintele a trimis vorbă tatălui meu, rugându-l să-l ajute să ajungă la gară, deoarece risca să piardă trenul.

Tata, în stilul său hâtru, obișnuia să înflorească puțin întâmplările și povestea că a plecat în grabă, chiar desculț, ca să alerge mai repede până la garajele CAP-ului, unde era parcat camionul sau. Cu acesta l-a dus pe președinte la gară, ajungand la timp. Nu i-a uitat ajutorul pe care il amintea, când voia să sublinieze un lucru deosebit, folosea o expresie devenită memorabilă: „și asta e o chestie”.

Mai jos redau și o mărturie din presa vremii, de la câțiva ani după înființarea cooperativei. Sediul acesteia se afla pe moșia lui Nițescu. Vechiul gard al fostei moșii există și astăzi; de acolo, după câteva sute de metri, se ajungea la clădirea principală, unde se aflau birourile.

°°°

Cum muncesc și cum împart recolta întovărășiții din Techirghiol

Cînd au pornit să lucreze pămîntul în comun, țăranii muncitori din Techirghiol și-au pus în gînd să facă treabă bună. Munca lor nu s-a irosit în zadar, iar rezultatele frumoase obținute în întovărășire au determinat și pe alți țărani să se înscrie, înființată în 1952, întovărășirea „7 Noiembrie“ are astăzi 172 de familii cu 800 hectare teren arabil. De remarcat că în întovărășire țăranii muncitori au intrat cu toată suprafața de pămînt pe care o au, acesta fiind un lucru foarte bun deoarece interesul lor pentru întovărășire este mult mai mare decît dacă ar fi avut o parte din pămînt în afară.

Munca în întovărășire este chibzuit organizată și se desfășoară în mod planificat. La întocmirea planului de producție se are în vedere suprafața totală a întovărășiților și diferitele culturi pe care le vor însămînța. Terenul se împarte apoi în atîtea loturi cîte feluri de culturi vor însămînța.

Pentru realizarea producției planificate se stabilesc amănunțit lucrările ce vor fi executate cu ajutorul S.M.T. - ului și cu forțele proprii ale întovărășirii. Foarte însemnat este faptul că adunarea generală stabilește o anumită plată pentru fiecare lucrare executată, plată ce se face fie după zile-muncă, fie la hectar. Spre exemplu, adunarea generală a stabilit că pentru arat cu atelaje se plătește 150 de lei, pentru legat 80 de kg. boabe, pentru treierat grîul 100 de lei la ha. Dacă un întovărășit nu are brațe suficiente să zicem la batoză și ia de la alt întovărășit care are mai multe, el trebuie să-i plătească pentru o zi de lucru la batoză, fie 25 de lei, fie 25 kg. grîu. (Prețul griului se stabilește la prețul achiziției). In planul de muncă al întovărășirii se trec toate lucrările ce trebuie executate și se stabilește cîtă muncă trebuie să depună la diferite lucrări fiecare întovărășit, după suprafața de teren cu care a intrat în întovărășire.

In felul acesta, întovărășiți ca Alexandru Pîrvulescu sau Filofteia Nicola care au mai puțin pămînt dar mai multe brațe de muncă, primesc plată în plus de la alți întovărășiți cărora le lucrează, ca de pildă lui Popescu Ion sau Arsenescu Nicolae, care au mai mult pămînt dar mai puține, brațe de muncă. In ceea ce privește organizarea muncii și ținerea unei evidențe clare, președintele întovărășirii,

Mamulaș Mucenic, și secretarul casier, Datcu Nicolae, au o mare răspundere. Avînd o evidență clară asupra muncii depuse, se poate foarte ușor calcula ce produse să se împartă în raport cu suprafața de teren și munca depusă. Spre exemplu, la grîu, după ce s-a treierat întreaga cantitate, se face media la hectar. Se vede apoi cîte hectare a avut însămînțare fiecare întovărășit și ce cantități de cotă, plus munci S.M.T., uium etc. trebuie să plătească. Se adună apoi la un loc și se scad din ceea ce obține ei de pe toată suprafața însămînțată. Tot de aici se oprește sămînța pentru anul viitor care se păstrează în magazia întovărășirii, iar ceea ce rămîne îl ia acasă țăranul întovărășit. Iată spre exemplu, Mujdaba Iuseini, care a avut însămînțate 3 hectare de grîu, producția medie fiind 1974 kg. la hectar, a totalizat o recoltă de 5922 kg. Din ea i s-au scăzut 2626 kg. reprezentînd cota către stat, munci S.M.T., uium pentru batoză, sămînța plus plata pentru muncile făcute de alți întovărășiți, cum ar fi căratul apei la batoză, legatul griului și altele, rămînîndu-i 3296 kg. boabe de grîu pe care l-a dus acasă. Ca el mai sînt și Tănase Gima care a dus acasă 3067 kg., Gheorghe Spîlete, Ceară Dumitru, Vasile Defta, Florea Mitrache și alți întovărășiți. De remarcat că pe sola unde au avut însămînțat grîul acești întovărășiți, producția medie obținută la hectar a fost între 1500 și 2000 kg. Acest lucru s-a datorat faptului că s-a însămînțat la vremea potrivită, în pămînt bine pregătit și după indicațiile agrotehnice, folosind gunoi de grajd și îngrășăminte chimice. In întovărășire însă, n-au fost peste tot aceleași rezultate, deoarece nu s-au respectat întocmai aceste indicații. Pe alte sole recolta a fost mult mai slabă ajungînd abia pînă la 1000 de kg. în medie la ha. Faptul că întovărășiții lucrează pe aceeași solă de la pregătirea terenului și pînă la recoltare, iar veniturile se repartizează după munca lor constituie un lucru pozitiv. întovărășiții sînt cointeresați să lucreze cît mai mult și cît mai bine, deoarece ei văd că munca făcută în întovărășire le aduce venituri mari. împărțirea recoltei după muncă și după teren mulțumește și pe cei cu brațe multe și pe cei cu suprafață mare de teren arabil.

Un lucru pe care nu l-au realizat întovărășiții din Techirghiol și care este foarte necesar, este fondul obștesc al întovărășirii pentru cumpărarea de unelte și mașini necesare diferitelor munci. Este bine ca organizația de partid și comitetul de conducere al întovărășirii să ducă o susținută muncă și în această direcție. Experiența felului de muncă și a felului de împărțire a recoltelor cît și rezultatele obținute de întovărășiții din Techirghiol constituie un exemplu din care pot trage învățăminte și alte întovărășiri din regiunea noastră. I. CUCU

Dobrogea Nouă, 26 august 1956