Ion Bănescu - adevărul

Publicat de Aurel Băjenaru, 12 Martie 2021
Timp de citire: 12 minute

Am hotarat sa alcatuiesc acest articol pentru a stabili adevarul in ceea ce-l priveste pe fostul primar al Constantei Ion Banescu, primar pentru care mai nou se dezvolta un adevarat hype obositor. Este sarbatorit ca dezvoltator al Constantei si Mamaiei, prezentat ca un mare vizionar si progresist, insa insusiri care nu sunt acoperite de fel de lecturile mele mai mult sau mai putin intamplatoare despre Ion Banescu.

Eu l-am cunoscut ca pe un nationalist extrem la granita cu xenofobia, care in activitatea sa de primar a fost partinitor si a avantajat toti romanii care doreau sa se aseze in orasul Constanta. creind pentru ei conditii deosebite de imprumut pentru obtinerea de terenuri de casa, reusind astfel sa fie cel care a "romanizat" practic orasul Constanta in cel mai scurt timp.

Despre omul si revizorul scolar Ion Banescu, activitatea lui de de inaintea si dupa mandatul de primar... unii zic ca s-a straduit si a reusit sa faca ceva pentru invatamantul dobrogean.

Marturiile despre dansul, spun ca a fost un mojic, un choleric si un bătăuș!

Iata insa cum ne este prezentat in CONSTANTA Si TEKIRGHiOLUL - GHID ILUSTRAT, 1924 si ce realizari ale sale se pomenesc la scurt timp de la moartea sa, cand era totusi destul de prezent in memoria colectiva.

"Bustul lui Ion Banescu

In piata din fata bisericei Adormirea se afla bustul, turnat din bronz, al lui Ion Banescu, fost profesor si primar al orasului Constanta de la 1 lanuarie 1900 la 10 Iunie 1900 si dela 7 Feb. 1905 la 11 Aprilie 1907.

Lui Ion Bänescu se datoresc primele lucrari edilitare care au transformat si modernizat orasul Constanta precum si infiintarea cartierului romanesc. Bustul este opera scluptorului Paciurea si a fost ridicat prin subscripjie publica."

(CONSTANTA Si TEKIRGHiOLUL - GHID ILUSTRAT, 1924)

Doi ani si trei luni de mandat la Primaria Constanta si ce realizari ? Lucrari edilitare si "cartierul romanesc" ?! ... cartier pe care l-a realizat dupa cum spuneam mai sus, cu favorizarea tuturor romanilor care voiau pamant acolo, pentru unii muma, pentru altii ciuma. In privinta strainilor era foarte exigent si-i ameninta cu expulzarea. Deci in anul 1924 fostul primar Banescu era evocat numai pentru 2 "realizari"?

Si revizorul scolar Ion Banescu?

Iata ca referitor la munca revizorilor romani din noua provincie romaneascca Dobrogea Vasile Helgiu scrie si despre fostul revizor scolar Ion Banescu.

"Toţi aceştia nu au venit odată, ci an după an, paralel cu înfiinţările de posturi noui, sprijiniţi de munca amintitului loan Bănescu, revizorul aprig şi de temut al Dobrogei.

In adevăr, după plecarea lui Gheorghe Sion, — cântăreţul dorurilor şi al dragostei de neam — care a funcţionat foarte puţin, Bănescu şi-a închinat toată puterea de muncă şi’ de jertfă pe care numai acela care are sufletul întocmit ca al său o poate simţi, colindând într’o lună de zile, dela Ostrovul Silistrei până la Tulcea. Nu dascălii, dar toţi cei de altă slujbă, tremurau la numele lui.

Energic până la violenţă nu s’a dat în lături de a lovi pe funcţionarii comunali, care nu puneau toată stăruinţa la bunul mers al şcoalei.

La 1896, când s’a făcut o serioasă numărătoare a populaţiei pe naţionalităţi. Constanţa avea peste 10.000 suflete, precum urmează:

Români 2.519
Greci 2.416
Musulmani 2.202
Bulgari 1.060
Ovrei 855
Armeni 550
Nemţi 511
Italieni 100
Francezi 56
Engleji 45
Ruşi 50
Alte naţii 47
Total 10.419
Iar peste 6 ani. Ia 1900 Românii au ajuns la cifra de 9165 pentruca peste alţi 5 ani, populaţia românească să ajungă la 15.777 suflete.
Cel care a dat viaţă şi mersul neaşteptat acestui oraş, este tot Ion Bănescu, revizorul şcolar dela 1879, directorul Şcoalei Normale dela 1895, ajuns Primar al Constanţa la Februarie 1905,
El a intemeiat Cartierul românesc, dela linia Mamaia în colo spre Anadolchioi, a împărţit locui de casă la funcţionarii Români şi la orice locuitor român care s’a aşezat în acea perioadă ca locuitor stabil, în Constanţa."
(Vasile Helgiu - Scoala romaneasca Dobrogea dela înfiinfare până la 1938 - MONOGRAFIE)

Dar de unde si pana unde toate aceste realizari faimoase ale lui Ion Banescu, de unde le vine sursa ? Cine le-a inventat cand in ghidul de mai sus, acolo unde se vorbeste despre bustul lui Banescu, lista ralizarilor este cat se poate de modesta?!

Iata ca Petru Vulcan, unul dintre pionierii literaturii si culturii romanesti in Dobrogea, un publicist aflat la aceea vreme in "razboi deschis" cu prefectul Constantei Scarlat Varnav, ne prezinta toate aceste realizari ale fostului primar Ion Banescu in proces antagonic cu schimbarile facute de prefectul Sc. Varnav, care practic urma sa ia in maini destinele Constantei la Prfectura si sa "distruga" multe din realizarile primarului Banescu.

Deci s-a inteles? Lista cea lunga cu faimoasele realizari ale lui Banescu este alcatuita in 1911 de publicistul Petru Vulcan, realizari pe care in mare parte tot el le infirma mai jos, ca fiind modificate si practic realizate de altii.

° ° °

"Sub primariatul lui Ion Bănescu s'au executat pavagii, s'a pus temelia şi s'a zidit uzina electrică, hala, băile dela Mamaia, gimnaziul «Mlircea cel Bătrân», Biserica de Sus «Sf. Nicolae». s'a fäcut canalizarea şi grădina publică Mircea Cel Bătrân, s'au început lucrările pentru aducerea apei dela Dunăre, s'a pus temelia cazinului comunl, s'a construit linia ferată de centură si în fine s'a dat o extindere Constanţei prin formarea nouilor cartiere, operă de românizare a Constanţei, datorită în mare parte lui I. Bănescu." (Petru Vulcan - ISTORICUL ORAŞULUI CONSTANŢA, 1911)

° ° °

Deci!
Cazinoul din Constanta, realizarea lui Banescu ? Daca ar fi fost dupa Banescu Constanta ar fi avut o constructie hidoasa, fara nici un merit arhitectonic. Intreruperea constructiei Cazinoului de catre Scarla Varnav.
"Şi tot din cauza aceleiaşi uri a politicianului Scarlat Vârnav, - care a trecut ca o calamitate prin zidurile acestei cetăţi în plină înflorire, -- am avut schimbarea fondaţiilor cazinului, şi transformarea lui în forma-i exterioară. Astfel in locul cazinului în stil pur românesc, în valoare de 450 mii lei, al cărui autor era eminentul arhitect Antonescu, avem cazinul - «dric de clasa I», ce se ve actualmente şi al cărui cost so ridică până la un milion şi jumătate. De ar fi avut bună-voinţă cel puţin autorii lui să-l înzestroze cu o acustică «mai civilizată» şi cu o ventilaţie mai suficientă."
(Petru Vulcan - ISTORICUL ORAŞULUI CONSTANŢA, 1911)

Deci!
Gimnaziul Mircea cel Baträn, ridicat de Bänescu?! Iata ca Petru Vulcan spune mai departe adevarul, Dl. Bänescu voia de fapt o scoala primara mixta iar Scarlat Varnav a fost cel carea ridicat gimnaziul de mai tarziu.

"Acelaş lucru s'a petrecut şi cu gimnaziul. Bănescu proectase să înzestreze comuna cu o şcoală primară mixtă No. 2 şi... d. Vârnav în setea urei lui turbate de a nu lăsa- pe defuncta soţie a lui Bănescu în scaunul directorial, într'o bună zi îi schimbă temelia şi din şcoală mixtă avem azi gimnaziu. Toate bune insă oalele sparte tot comuna le-a plătit ca şi cu cele trei clădiri de abatoriu construite de d. Vârnav şi cal'i după 3 ani de inacţiune s'au evaporat, de şi comuna zice-se a plătit antreprenorului suma de lei 90 mii. " (Petru Vulcan - ISTORICUL ORAŞULUI CONSTANŢA, 1911)

Deci!
Banescu "a ridicat" biserica Sf. Nicolae din Constanta ?
Aici este vorba de o mica biserica bulgara probabil pentru care Comunitatea bulgara din Constanta solicita primariei pe data de 8 octombrie 1898, aprobarea pentru construirea unui lăcaș de cult.
Iata ce spune Petru Vulcan si despre asta, practic neaga afirmatia anterioara si da vina pe urmasul la primarie a lui Banescu, Scarlat Varnav, ca a iesti o biserica asa de mica:

"Acelaşi lucru s'a petrecut şi cu biserica. 160 mii lei pentru o capelă unde cu greu vor încăpea 100 de credincioşi ni se pare că e prea mult." (Petru Vulcan - ISTORICUL ORAŞULUI CONSTANŢA, 1911)

Deci!
Banescu a ridicat "uzina electrica" ?!
E vorba de planurile pe care le-a initiat Ing. N. Vasilescu-Karpen pentru primaria Constanta si achizitionarea unui mic generator de curent. Ulterior a fost realizata si prima uzina electrica a Constantei cu preluarea acestui generator probabil.

Deci!
Banescu a avut ideea crearii "Cartierului Romanesc" in Constanta?
Dupa Valentin Gogou (Constanta Veche) propunerea a facut-o un consilier comunal Alexandru Marcoci Petrescu, iar Banescu a trimis-o la Bucuresti. Faptul ca guvernul a acceptat si comuna Constanta a primit pamantul statului pentru ridicarea "Cartierului Romanesc", se pare ca l-a uimit si pe Banescu.

Deci!
Banescu a ridicat Mamaia?
Cum era sa ridice viitoarele Bai de la Mamaia in cateva luni,cand mandatul i-a inceput in februarie 1905, iar baile Mamaia s-au inaugurat la 20 iulie 1905 ?! La aceasta data calea ferata spre Mamaia exista deja. Iar un articol de ziar din 1902 specifica ca, acest proiect urias pe vremea aceea a fot hotarat deja in 1902!
Ministerul de Externe, proprietarul acestor plaje, hotaraste, deja in 1902, mutarea "bailor" la ... Mamaia.

Marian Moise in Constanta Veche, face si el presupuneri la existenta liniei ferate Constanta Veche: "Despre trenul care efectua transportul pasagerilor intre Constanţa şi Mamaia nu se dau date: când a fost construită linia, ce traiect avea, cum se numeau haltele, cum ajungea şi când in B-dul Regina Maria (azi Mamaia) etc. nici in M. lonescu-Dobrogianu, 1931, nici in Benone Zotta, 1995, nici în lucrările altor autori. [...] Fapt cert este că în 1905-1906, acelaşi primar (Banescu n.m.), după ce obţinuse prelungirea "reţelei", inaugurează linia ferată spre Mamaia in vara lui 1906." (Marian Moise , Constanta Veche)

Numai ca intr-un articol din Furnica din august 1905, autorul George Ranetti ne descrie o calatorie cu trenul de la Constanta la Mamaia.
Se pare ca prea  putini stiu ca Mamaia exista deja in 1905, cu cabine de bai etc. si ca acolo se ajungea cu trenul. Vezi articolul din 1905 despre Mamaia:
https://techirghiol.com/mamaia-1905

Si inca un supliment din vara lui 1905:

In majoritatea publicatiilor actuale, Banescu se pomeneste si ca cel care a rezolvat problema apei potabile pentru Constanta, aducand apa de la Dunare. Aici presupun ca este vorba de cisternele puse pe vagoane cu care se aducea apa de la Cernavoda.

° ° °

Sa nu uitam, una dintre "sistematizarile" facute de Ion Banescu in Constanta documentata de Dr. Al. Tălăşescu in revista Consinzeana din 29 septembrie 1912:
"Acum câţiva ani fostul primar, Ion Banescu, îi reglementase la Constanţa, punându-le şi câte o placă de alamă pe braţ cu inscripţiunea : lustragiu. Am reclamat imediat primarului pentru ce întroduce în mod oficial în limba scrisă un nou cuvânt pocit format, un barbarism şi imediat mi-a dat dreptate ridicând lustruitorilor plăcile de metal, dar nu le-a dat altele în schimb, aşa că în realitate titlul lor nu s-a schimbat, ba precum văd s-a generalizat."

Si inca ceva care probabil a jucat un rol important in mediatizarea profund favorabila a primarului Ion Banescu, numirea ca secretar de primarie a lui Ioan Adam, cel care facea de fapt toata treaba si semna "alaturi" de primar regulamente si hotarari ale primariei.

Deci ?!
Prietenii mai mult sau mai putin politici ai fostului primar Ion Banescu au pornit in urma cu 110 ani o initiativa de turnare a unui bust de bronz prin prescriptie publica, in amintirea acestuia si acum se cauta justificari pentru prezenta bustului in spatiul public al Constantei, iar sa repetam toate gugumaniile pe care le-a scris Petru Vulcan in 1911 despre acesta, nu costa nimic!