ISSACCEA (Noviodunum) - 1883

Publicat de Aurel Băjenaru, 18 Aprilie 2019
Timp de citire: 8 minute

Ruine, locuri însemnate şi privelişti Dobrogene

ISSACCEA (Noviodunum)

Pe cursul Dunărei de jos la jumătate distanţă între Reni şi Tulcea, se află orăşelul Isaccea, situat pe malul Dobrogean. Legenda locală povesteşte că numele acelui orăşel vine de la pescaru Issac.

Pe timpurile din urmă sub dominaţia turcă ajunse la oare-care vază, mai ales prin cultura tutunului. Aicea se găseau Turcii Lazi (Armenii turciţi de pe lângă Trebizonda) carii se ocupau esclusiv cu cultura tutunului.

La depărtare de 1,5 — 2 chilometri spre ost de actualul orăşel Issaccea, pe coastele unui deal, se află ruinele vechi ale unei cetăţi romane. Din vechiele ruine remase până 'n zilele noastre se mai găsesc remaşiţele zidurilor unei cetăţi ridicate pe o stâncă de calcariu acoperită cu aluvion. Forma cetăţei este rectangulară şi fie-care zid posedă o lungime de 150 metri aproximativ. Acele ruine antice sunt în piatră cioplită de 50 centimetri pătraţi lungime şi 30 cm. p. lăţime.

La unghiurile zidurilor se aflau încă până la 1856 remăşiţele unor turnuleţe ce aveau înălţimea de 7 metri la suprafaţa pămentului. Incă de pe la 1860 locuitorii din Issaccea începuseră a doborâ zidurile vechi şi a vinde piatra din ele. 

Pe la 1864, la o depărtare de 10 metri de la acea cetate, spre malurile Dunărei, se vedea încă deschizătura unei minere,  saü a unui conduct, care aü fost egzaminată, de la suprafaţă, de D. Fridrih Weickun, secretarul inspectoratului comisiunei Europene Danubiene din Tulcea. Această mineră saü conduct subteran, era boltit şi pietruit pe din lăuntru, însă foarte întunecos, aşa că nu s'aü putut vizita interiorul seü. Astăzi din cauza dărâmărei zidurilor şi a pămentului aruncat de cultivatorii de tutun,deschizătura acelei ruine s'a astupat cu totul.

In apropierea cetăţei se află şi un vestit Tumulus ce astăzi poarta numele de Sultan-Tepe. Tumuluzele sunt nişte movile urieşe de păment, ridicate de mâini omeneşti şi de formă rotundă. Tumuluzele în Dobrogea sunt foarte numeroase dar şi unele foarte mici. Ele stau mai cu seamă ridicate pe coamele dealurilor celor mai înalte aşa că din depărtare multă le poţi zări şi te poţi orienta după ele. Ele eraü ridicate ca morminte căci mai toate tumuluzele unde s'aü făcut săpături s'aü găsit sarcofagiuri de piatră.

Tumulus Sultan-Tepe are o mărime de 20 metri în diametru şi o înălţime de 10 metri. El este unul din cele maî mari şi maî cunoscute din tumuluzele Dobrogeï. Dupe densul, cel mai cunoscut şi maî vestit prin mărimea luî este acel situat spre vestul oraşului Constanţa (Tomi). Tumulus Sultan-Tepe şi cel de lângă Constanţa nu aü fost încă cercetate prin săpături.

Remăşiţele antice de ziduri, aflate 'n marginea ostica a Issaccei ne daü forma uneî Castra stativa a Romanilor, ceva maî mică, decât aceia aflată la Igliţa (Troesmis.1) Se presupune de mulţi archeologi, între care D-nii Dethier, directorul muzeului archeologie din Constantinopole, de celebrul esplorator Peters şi alţii, că aceste ruine antice din Issaccea ar fi rămăşiţele vechei cetăţi Romane Noviodunum.

Expediţia Archeologica franceza din 1865 sub conducerea d-lor Gustave Boissiere şi Ambroise Baudry, ce fu îndreptată maî cu samă asupra Igliţei (Troësmis 2 ) aü făcut puţine cercetări şi la Issaccea. — Aice aü găsit o piatră cu inscripţie foarte preţioasă pusă în paretele uneî case din Issaceea, şi despre care s'a vorbit foarte mult în Tulcea. D. Fridich Weickum actual secretar inspectoratului Danubian în Tulcea, asigură că acea piatră trebue să ecziste şi astăzi.  O mulţime de sacrofagiurî, de pietre legionare, fragmente de piatră şi lut, ulcioare mari pentru conservarea apeî şi a grâului, aü fost dpsgropate din acele minere.

Cu pietrele din zidurile şi turnurile cetăţeî s'aü zidit case 'n Issaccea şi s'aü pietruit uliţe! Dar se fi fost în adevër acolo situat anticul Noviodunum ? ce este acest oraş în anticitate, care'ï este istoria şi ce documente vechi îl aminteşte? Iată un studiu demn de tot interesul şi de toată lauda, şi esprimăm cea maî vie dorinţă ca să se facă cercetări serioase la faţa locului. Din câte cunosc eü n'ar eczista nicî o piatră cu inscripţie care să vorbească despre Noviodunum, saü cel puţin nu s'aü putut conserva nicî una. 

S'aü împrăştiat, s'aü distrus cu furie tot ce s'aü putut lua din acele ruine antice. Apoi o parte din acele ruine aü fost acufundate în păment prin lucrări de resboi, la o mare adâncime.— De jur împrejurul ruinelor se găsesc o mulţime de redute 'n păment, şi lucrări de apărare făcute în timpul resboaïelor din 1812, 1828, 1854 şi chiar în 1877. —Sub acest păment frământat, săpat, rădicat, şi iarăşi din noü scormonit cu ocazia diferitelor resboaie, se pot găsi la adâncimi mai mari, sub multe din redute, urme neindoelnice din anticitatea latină.

In anul 1853 în apropierea ţinutului Sultan-Tepe lucrându-se o redută din partea Turcilor, locuitorii ocupaţî cu acea săpătură aü dat peste patru butoaîe de stejar la o adâncime de 2,5 metri. Acele butoaie aveau o capacitate de 23 vedre şi toate s'aü găsit pline cu bani de aramă din vremea impëratuluï Constantin- —Tëraniï toţi aü luat pe cât aü putut şi multă lume de prin prejur aü alergat să iea. —Oamenii umpleau căciulele, femeile pestelcele, aşa că pe la 1860 încă, d-l Fridrich Weickum a cumpërat de la un ţeran 100 bucăţi cu 40 parale.

Ca şi Troësmis, cetatea romană Noviodunum, este aşezată pe un punct strategic de cea mai mare însemnătate.—In apropierea Isaccei, spre ost de densa şi în dreptul cetăţii Noviodunum, Dunărea se sfruntează în mod foarte simţitor. O limbă de păment din preajma mănăstirei Terapont din partea Basarabiei, intră în Dunăre, apropiindu-se de piciorul dealului din partea Dobrogei pe care se află ruinele cetăţeî antice. — Acel picior de deal coboară spre Dunăre de la o înălţimede 17 metri, şi se termină cu 4 metri înălţime în malurile Dunărei. Aicea dar, mai mult de cât la Igliţa (Trosëmis) este punctul cel mai îngust al Dunării, şi mai uşor pentru trecătoarele peste fluviu.

In timpurile moderne, pe când prin prefacerile aduse de secole, sè formaseră noui popoare şi sa stabiliseră nouï cuceriri pe malurile Dunărei, pe când din vechia cetate romană Noviodunum nu mai remăsese de cât urme informe, iar numele ei se perduse în invălmăşiala cuceritoare a popoarelor barbare, vedem totuşi, că atacul şi trecerea Dunărei se făceau mai cu seamă prin acest punct cunoscut astăzi sub numele de Isaccea.

Ast-fel fără a mai vorbi de trecerea Turcilor contra Polonilor, Moldovenilor şi Ruşilor, vom aminti trecerea Dunării pe la acest punct efectuată de Diebitz în 1828 si Lieders în 1854. Noviodunum dominează acest punct de trecere şi era, după cum şi astăzi se poate urmări, fortificat în partea despre malul drept al Dunărei. 

Cu systemul de colonizare şi de întăriturî ale poporului roman in Moesia inferioară, cetatea Noviodunum încadrează fortificările şi paza Dunărei de jos.—Ea se găseşte în egală distanţă între Iglitza (Troesmis) şi Hora-Tepe (Tulcea) şi este aşezată pe punctul cel mai priincios trecătorilor Dunărei pe unde adică popoarele barbare, Geţii, Dacii, Sciţii ş. c. l. o puteau ataca, Noviodunum înăuntrul Dobrogei se afla, în vechime, în directă comunicaţie cu Niculiţelul) aşezat la 8 kilometri în sinul unor dealuri acoperite odinioară de păduri. De pe înălţimele luì Sultan-Tepe se poate vedea Niculiţelul. — In Niculiţel s'aü găsit de asemenea urme neindoelnice din anticitatea romană şi vom da despre această localitate o schiţă aparte.

Const. P. Scheleti

Literatorul, Septembrie 1883

In imagine schita din Isaccea facuta de Hector de Bearn in 1828.