Kioseler (Chioseler) satul Spânului

Publicat de Aurel Băjenaru, 14 Ianuarie 2020
Timp de citire: 2 minute

Când se apuca să povestească Kiose Amet cum şi-a pierdut mustăţile şi barba pentru că îşi călcase învoiala făcută cu necuratul, toţi turcii care îl ascultau rămâneau atât de înfioraţi de năzdrăvăniile spânului, încât, fără voie, îşi pipăiau barba şi mustăţile, de teamă să nu şi le piardă şi ei.

Se vede că era blestemat sau vrăjit acest şeitan, Kioşe Amet, căci fusese alungat din satul lui, ca o piază rea. Se aciuiase, după aceea, într-un loc stâncos, fără arbori şi verdeaţă, parcă înadins ales, ca să-i semene lui. După el au venit şi alţi turci, sporind numărul caselor.

Câtă vreme a trăit Kiose Amet, oamenilor din sat nu le-a mers deloc bine. De aceea, când l-a chemat necuratul în iad la răfuiala din urmă, au răsuflat uşuraţi, iar de bucurie, au chemat un taraf de lăutari care au cântat trei zile în şir. Dar pentru că Amet a fost întâiul descălecător, satului i s-a spus Kioseler, adică satul Spânului.

In prezent, satul Kioseler se numeşte Petroșani şi face parte din comuna Deleni, judeţul Constanţa.

Legende Dobrogene, Titus Cergău 1946.

Intr-adevar satul uimeste cu aspectul golas, stancos, strada principala, cel putin intrarea in sat venind dinspre Fântâna Mare, este o stanca imensa, totul parand din piatra.

Ceea ce este putin cunoscut, in apropierea satului se afla o asezare rupestra numita Canaraua (Pestera) Bekerului. Pestera se afla intr-un mal stancos, la inaltimea 8-10 m de la nivelul baltii din apropiere. Gura pesterii are inaltimea de 4 m si latimea de 5 m, fiind prevazuta in interior cu o incapere spatioasa din care pornesc doua galerii, una spre est, alta spre sud-est, fiecare lunga de 12 m, lata de 7 m si inalta de 3 m.

Acest loc dupa toate probabilitatile, cu veacuri in urma, a servit unei obsti monahale, reprezentantii asa-zisului monahism popular balcanic.