Kiosseler (Chioseler) satul Spânului

Publicat de Aurel Băjenaru, 18 Aprilie 2025
Timp de citire: 5 minute

Când se apuca să povestească Kiose Amet cum şi-a pierdut mustăţile şi barba pentru că îşi călcase învoiala făcută cu necuratul, toţi turcii care îl ascultau rămâneau atât de înfioraţi de năzdrăvăniile spânului, încât, fără voie, îşi pipăiau barba şi mustăţile, de teamă să nu şi le piardă şi ei.

Se vede că era blestemat sau vrăjit acest şeitan, Kioşe Amet, căci fusese alungat din satul lui, ca o piază rea. Se aciuiase, după aceea, într-un loc stâncos, fără arbori şi verdeaţă, parcă înadins ales, ca să-i semene lui. După el au venit şi alţi turci, sporind numărul caselor.

Câtă vreme a trăit Kiose Amet, oamenilor din sat nu le-a mers deloc bine. De aceea, când l-a chemat necuratul în iad la răfuiala din urmă, au răsuflat uşuraţi, iar de bucurie, au chemat un taraf de lăutari care au cântat trei zile în şir. Dar pentru că Amet a fost întâiul descălecător, satului i s-a spus Kioseler, adică satul Spânului.

în prezent, satul Kioseler se numeşte Petroșani şi face parte din comuna Deleni, judeţul Constanţa.

Legende Dobrogene, Titus Cergău 1946.

° ° °

Într-adevăr satul uimește cu aspectul golaș, stâncos, strada principală, cel puțin intrarea în sat venind dinspre Fântâna Mare, este o stâncă imensă, totul parând din piatră.

Ceea ce este puțin cunoscut, în apropierea satului se afla o așezare rupestră numita Canaraua (Peștera) Bekerului. Peștera se afla într-un mal stâncos, la înălțimea 8-10 m de la nivelul bălții din apropiere. Gura peșterii are înălțimea de 4 m și lățimea de 5 m, fiind prevăzută în interior cu o încăpere spațioasă din care pornesc doua galerii, una spre est, alta spre sud-est, fiecare lunga de 12 m, lata de 7 m și înaltă de 3 m. Acest loc după toate probabilitățile, cu veacuri în urma, a servit unei obști monahale, reprezentanții așa-zisului monahism popular balcanic.

° ° °

Dar iata ce ne spune capitanul M.D. Ionescu in monografia Dobrogei (1904) despre trecutul localitatii:

Comuna Kiosseler.
Se întinde în valea superiórá a Вогипоеї , până la gura еї. la apus de precedenta, departe la 34 km. spre S.V. de Medgidia. Se compune din două sate mizerabile, înşirate pe valea Borungea: Kioseler (satul din colţ), căci în adevăr aci valea face un cot, în care se află satul; Borungea corupţie din Derindge, care însemnă adâncă, la 2! K. spre V. de precedentul, care este şi satul de reședință. Amândouă satele acestea erau locuite de Turci ; іп Kiosseler locuiaü şi câţi-va, Bulgari, pe la 1850.

Se mărginesce la N. cu comunele Enige şi Mahmut-Cuiusu; la E. cu Carabacâ; la V. cu comuna Asarlâk si la S. cu comunele Cazál-Murat si IIairam-Kioi. Repartitia suprafeţii si populaţiei, este arătată la plasă. Comuna аге 237 case, din care 17 bordeie. Primăria a fost clădită în 1882.

Budgetul comunii constă din 3.168 lei la venituri si 2.025 lei la cheltueli, cu un, excedent de 1.143 lei; sunt 151 contribuabili în comună. Nu există, nici o biserică, nici geamie; іп Kioseler este о scólá clădită іп 1882, are 1 învăţător si 63 elevi.

Comuna se află pe şoseaua Constanfa-Ostrov ; are şi drumuri comunale, care о pun în legătură cu: Ghiol-Punar, Enigea, Cocargea, Susus-Alibei, Caceamac, Copadin, cu tóte satele de pe valea Borungea, cu Bekter, cu Sarapcea-Caraaci si cu Sevendic.

CĂPITANUL M. D. IONESCU
Membru al Socjetăţei Geografice Române
DOBROGIA
IN
PRAGUL VEACULUI AL ХХ
GEOGRAFIA MATEMATICA, FISICĂ, POLITICĂ, ECONOMICA $I MILITARĂ

° ° °

Denumirea Petroșani a fost atribuită în jurul anului 1930, inspirată de stâncile de piatră ce înconjurau așezarea. Satul a fost populat începând cu anul 1880 de români veniți din Oltenia și Transilvania, care au fost împroprietăriți cu câte 25 de hectare de teren arabil. La sosirea lor, au găsit o comunitate de tătari, care a locuit în zonă până în jurul anului 1922, când majoritatea s-au mutat în sate cu populație tătară mai numeroasă, iar ulterior au emigrat în Turcia. Existența acestei comunități este confirmată de cimitirele musulmane vechi din împrejurimile satului. În prezent, populația Petroșaniului este formată aproape în întregime din români.

° ° °

Imaginea a doua provine de pe pagina facebook. com/petrosani.constanta

° ° °