La zece ani de la anexare, despre Dobrgea aflata la discretia functionarilor

Publicat de Aurel Băjenaru, 27 Decembrie 2020
Timp de citire: 12 minute

Memoriul delegatilor, membri ai consiliului judetian Constanta din Dobrogea adresat puterei legislative si executive a regatului Roman.

Subsemnatii, delegati de consiliul general al judetului Constanta in sesiunea din Noernbre 1888, de a supune la cunostinta Majestătei Sale Regelui, representatiunei nationale si guvernului, situatiunea judetului, credem a indeplini cu credintă insărcinarea noastră comunicând Majestatei Sale, Senatulul, ădunarei deputatilor si guvernului, nevoile si dorintele populatiunel Dobrogene ;

Dobrogea, administratá zece ani in mod esceptional, a rémas izolată de tara mama prin legi si prin asezaminte. Starea de incertitudine, in care se afla astăzi aceastä provincie, intărzie românizarea ei, si face imposibil orce progres pe calea economică si culturală. lnjghebarea vremelnică, sub care traim astăzi in această parte a tarei este vătămatoare si locuitorilor dobrogeni si intereselor Statului.

Paza legilor din această provincie lasată numai in voea functionarilor, făra un alt control, si sistemul de administratiune al Domenelor Statului, sunt cauzele, cari in prima linie adeseori au determinat populatiunea de aci sa părăsească, pämêntul românesc spre a'si căuta aiurea un trai mai linistit.

Emigrarea Nemtilor la Manitoba in America, a Turcilor si a Tătarilor in Asia si chiar a Românilor in Basarabia, in Bulgaria si inapoi in tară, dovedesc cu prisosintă că regimul provizoriu, sub care se află astăzi Dobrogea periclitează interesele populatiunei locale si interesele Statului.

Tratată exclusiv din punctul de vedere al fiscalitătei si neavend organele sale legate, prin care sa poată vorbi, Coroanei, representatiunei nationale si guvernului, de nevoile si păsurile ei, Dobrogea asteaptă cu incredere sa intre cu o oră mai curănd in deplinul esercitid al Constitutiunei si legilor comune ale patriei.

Purtând 10 ani cu supunere devotament numal sarcini si datoriI, ni s'a creat o situatiune din cele mai grele ; nu avem decăt nevoi si durerl, pe cari cu respect vi le supunem la cunostintă ;

1. Autonomia comunala este numai o inchipuire. Comuna este administrată si condusä esclusiv de notar ; consiliele comunale, si primarii se aleg, se numese se revoacă de către administratiune, fara a se tine seamä de sentimentul si interesele locuitorilor. Din această cauză situatiunea finantiara a comunelor este cu desăvărsire sdruncinată.

2. Notarii numindu-se si revocându-sé direct de administratiune, fărá avizul primarului si al consiliului comunal sunt o adevärată plagă pentru populatiunea rurala. Recrutati farä nici un scrupul, cea mai mare parte din ei numäră mai multe condamnatiuni penale pentru diferite abuzuri.

3. Siguranta publica lasá foarte mult de dorit. Bande de hoti cutreerä si jefuesc judetul ; lipsa de energie si de mesuri pricepute din partea administratiunei a incurajat aceastá situatiune. Din această cauzá increderea populatiunei in vrednicia organelor publice este adânc sdruncinată.

4. Sub diferite forme si pretexte locuitorii acestui judet au föst supusi la vexatiuni de tot felul din partea administratiunel; s'au strâns bani cu chip de ofrande spre a se cumpăra arme pentru comunele rurale, pentru mobilisarea primăriilor si pentru alte multe lucrári, fărä să se fi controlat vre-o data intrebuintarea lor.

5. Fondurile comunale si ale jadetuluI se cheltuesc in mare parte contra legei de comptabilitate generalä si pentru lucrări zadarnice.

6. Fara aprobarea consiliului general si fara conlucrarea inginerulul judetului, adminittratiunea a cheltuit .zeci de mii de zile de prestatiuni cu facereá unor sosele astă-zi cu totul läsate in păräsire, find inutile si impracticabile.

7. Modul aplicatiunei legei, care reguleaza proprietatea imobiliară in Dobrogea a fost vätämätoare intereselor agricole ale locuitorilor; parcelăndu-se mal intai loturile mari de 100 hectare in plasile Constanta si Mangalia, cele de 10 hectare de fiecare membru de familie in plasa Silistra Nouä si parte din plásile Hărsova Megidia, apoi căte 10 hectare de capul de familie in cele-l'alte plási si in tot judetul Tulcea, si in fine parcelandu-se iarasi cate 100 hectare, s'a adus o adeveratä perturbatiune in regularea si distribuirea proprietătei. Sunt comune, unde locuitorii autohtoni, muncitoril manuali de pamant, au rämas fărä teren de culturä devenind iobagi pe parnanturile cumperate in loturi mari de diferite persoane streine de localitate. In unele sate s'a fäcut parcelarea asa de defectuos, că in tot-d'auna vor esista conflicte intre masa populatiunei ei diferiti proprietari de loturt mart, fie din cauza trecătoarelor, fie din cauza adăpetoarelor de vite, iar in altele nu s'au avut in vedere sporirea mai mult de cat sigură a populatiunei, dăndu-se foarte putin teren pentru islaz.

8. Pretul de 90 lei de hectar pentru plata pămentulul vindut de Stat este exagerat, nefiind intemeiat nicI pe fertilitatea pämantului, nici pe renta lui anualä.

9. Pretul de 55 lei de hectar, rescumpararea dijmei pentru pementul cu tapiuri (Mirié) este enorm de mare in conditiunile de decadenta a venitulul fonciar din Dobrogea, unde agriculture are o sumă de dusmani naturali : Vanturile continue, geroase iarna si arzătoare vara ; lipsa de ploi la vreme, lipsa de păduri, lipsa de brate si alte multe calamiteti precum : felurite insecte care distrug in fiecare an semănăturile albe etc. etc. Toate acestea depreciază valoarea pămentului si espun pe agricultor la perderi sigure. Reducerea acestuI pret la 50 let de hectar pentru terenul vindut de Stat si la 25 lel de hectar pentru r6scumpărare, este imperios reciamat de situatiunea, in care se geseete actualmente plugarul din Dobrogea.

10. In esecutarea legei de improrietarire s'au comis greseli, cari intrec prin gravitatea lor defectele legei. Pe calea administrativà si prin interpreteri silite ministerulul dornenielor s'a facut stăpan pe casele si câșlele (stänä n.r.) emigrantilor , pe cand dupe, art. 10 din lege, numai părnenturile de 'culturä proprietatea Mirié, devin propietatea Statulul, iar cläadirile precum, case, câșlele si mori sunt si rèman propietate absolute (Mulk). Nenuraratele procese intentate Statului si castigate In ultima instantă inaintea Inaltei Curti de Casatie Justitie de catre adeveratii propietari confirmă adeverul celor ce afirmam ; totusi Statul continuä a lua propietătl absolute (Mulk) din stăpănirea vechilor propietari sub cuventul că titlurile lor n'au fost verificate, ceeace legea pretinde numai pentru propietatea Mirie (in dreptul otoman, proprietate ce apartinea Sultanului, cu drept de folosinta pe viata insa n.r.).

11. Legea de impropietarire n'a tinut seama de conditiunile climatice si de situatiunea agricolä a Dobrogei vinzend tot dorneniul public in micid parcele si nerezervend anumite zone pentru economia vitelcr si in adevär singurul izvor mai sigur de propasire econornicä in aceaste parte a tärei , este fare indoială indeletnicirea păstoreascä. Nenumeratele herghelil de cai, turrne de oi si de boi de odinioară aü inceput a se imputina simtitor din cauza strimtoarei locurilor prin vinzarea pamentulul in loturi mari de sute si mii de hectare la persoane streine din Dobrogea , cari de 5 ani de cănd s'au impropietärit, n'au tras o singură brazdtä in părnentul ce l'au cumperat, ei l'au arendat locuitorilor în conditiăni oneroase. (Vezi proprietatile lui M. Kogalniceanu, Ioan Movila la Techirghiol-Movila, Lasmahale, Constanta sau Hagi Pantelli la Techirghiol n.r.) Comertul de lanä cu Marsilia, de vite mari si berbeci cu Constantinopol, ce altă date era asa de infloritor, scade mereu din an in an.

12. Locuitorii n'au nevoe sa beneficieze de tufarisuL ce intamplator a cazut peparcelele Statului ; ogoarele lor stau intelenite ei ministerul domenielor 'I esecute si urrnereste pentru plata pernentului. Aceste tufisurI s'au scos deja in vinzare si numai cand se găseete vreun cumperător de lemne, atunci locuitorul devine de fapt propietar pe terenul cumperat , care din cauza rădăcinelor nu devine apt pentru culture, decat printr'o muncä indelungatä, obositoare si costisitoare.

13. Toate regulamentele privitoare la pesunatul vitelor mari si micI, la ierbärit, la arendarea anualà a terenurilor Statului si la esploatarea carierilor de piatră nu corespund trebuintelor Statului si mai putin inca, nevoilor locuitorilor. Făcute numai din punctul de vedere al fiscului, provoacä, nemultumiri intre locuitori. Evaluarea terenurilor pentru iarbe. făcendu-se cănd pe intindere, cand pe cantitatea de fan si urcandu-se mereu preturile fără nici o' normä, au vătărnat enorm interesele economilor de vite. Afara de asta constatarea cantitătei terenurilor arendate cu anul fäcandu-se de niese agenti domeniali fare nici o experientă de serviciu si de cele mai de multe ori lipsiti de sentimentul datoriet ei al legalitätei, au comis erori culpabile, provocand nenaultumiri de recIamatiuni generale.

14. Dispositiunile legei de impropritarire, prin care se de gratis locuitorilor stabiliti din nou in Dobrogea, lemne din pedurile Statulul pentru a'si construi case si sa scutesc trei ani pe plata pămentului cumperat, nu s'aă pus in aplicare panä astăzi. In genere aceastà lege s'a esecutat numai in partile ei avantagioase fiscului, iar dispositiile ocrotitoare pentru populatie au remas neesecutate.

15. Toti perceptorii si agentii fiscalI sunt de o rara neindurare si esces de zel ; plate lor cu remisä i face atat de inviersunati.

16. Rigoarea escesiva a regimulur silvic actual a inmultit delictele silvice, pagubind enorm si pe Stat si pe locuitori. Aci in unde Dobrogea, sunt campii intinse materialul pentru foc si constructiuni, se procurä foarte greu, este absolut necesar a se indulci legislatia silvică.

17. O esperientä de zece ani trecuti a dovedit cu prisosintä, cä actuala organisare esceptionale a justitiei in Dobrogea, cu sistemul unui singur judecător nu a dat roadele dorite. Acest sistem nu oferá garantii suficiente pentru impricinat ca sistemul pluraritătei judecătorilor. Un unic judecător, aci, unde in practice zilnicä intălnesti diferite cestiuni de drept otoman, de care n'are idee, va intampina greutäto serioase, pe care cu greu le va putea invinge singur färä concursul si asistenta altor judecätori. Afare de aceasta, procuroru indeplinind si atributiile judecätorului de instructie nu e prin urmare un al doilea magistrat, care sti pronunte intre acuzare si aparare; apoi lipsa de portärel face a se amana procesele in continuu, din cauzà cä agentii administrativi 'si dau putină ostenială pentru a indeplini toate formalitătile de procedure la timp. Aceasta find situatia generalä a judetului Constanta, subsemnatii in numele consiliulul general si ai tututor locuitorilor făre deosebire de lege si neam, cu respect o aducem la cunostinta d-voastră, rugându-vä sä binevoiti a dispune si interveni de a se acorda populatiunei dobrogene :

a) Incetarea regimului esceptional, sub care se află Dobrogea, ne mai flind nici o ratiune de Stat si nici o consideratie politică de a se mai mentine starea actualä.

b) Să se aplice si in această parte a tarei constitutiunea si legile patriel fárä nici o restrictiune.

c) Să inceteze stăpanirea functionarului.

d) Să se infiinteze institutiunea juratilor.

e) Ministerul Domeniilor se revinä asupra tuturor regulamentelor sale de administratie a bunurilor Statului din Dobrogea, si numai in urma unei anchete si studiu la fata locului, in deplină cunostintă de inprejurerile economice ale Dobrogei, sä avizeze la modul de administrare a domeniilor de aci.

f) Să se instituiascä in Constanta un serviciu permanent al acestui minister, care se aibe conducerea si administrarea bunurilor Statulul si sà reguleze toate nemultumirile si reclamatiile locuitorilor.

g) Să se desfiinteze taxa fonciare impusä asupra pămenturilor cu tapiuri (Mirié) si asupra celor vindute de Stat cu plata in anuităti. Acestea sunt ferbintele dorinte ale populatiei din Dobrogea, acestea sunt durerile ei. Spiritul public de aci este suficient format si destul de matur pentru a primi Constitutiunea si institutiunile Patriei ; nu cerem, decät ceea ce ni s'a promis prin legea organica a Dobrogei din 1880 art. 4, care zice "O lege va statua asupra representatiunei locuitorilor Dobrogei in Parlamentul roman". Toti locuitorii Dobrogei, făre deosebire de religiune si nationalitate, n'au decat un singur gand, o singura simtire : Credinta si devotamentul pentru Patria romanä si Dinastia ei. Consideratiuni de romanizare si de dreptate reclamä, ca Dobrogea sä facä parte integrantä, cu Statul roman nu numa`i pe calea datoriilor, ci si pe calea drepturilor. Suntem ai Domniilor-voastre cu tot devotamentul si supunere.

1889 Ianuarie 23 Eremia Oancea, lvanciu Hagi Stoian, Aldea Nestor, Veliula Celibiu.

România Liberă, 25 ianuarie 1889

In imagine scena rurala din Dobrogea, familie de tarani, proprietar, 1912.