Cover Image

Legenda Mamaei

Publicat de Aurel Băjenaru, 4 Octombrie 2020
Timp de citire: 7 minute

Pe valea dela Canara trasura mergea in pasul oprit al cailor. 

Prin intunericul ce impanzise cuprinsul, abea se vedeau drumetii, ca sä se fereasca de ei. Unele carute treceau manate nebuneste, de mai sa dee in roatele trasurii noastre. Drumetii mai cu chef, cantau si chiuiau, lovind in cai, ca sa, se intreaca din mers.

Dela carciuma din Canara se aude un sdranganit de daira si versul prelungit si plans al unui cantaret turc.

Agla ciogiuc, Agla 

Agla Mamaia . . .  (Plangi copila, plangi, Plangi pe Mamaia . . .)

Am ramas cu totii nedumeriti de frantura aceasta de vers, care dupa cat intelegeam noi turceste, trebuid sä aiba legatura cu duna noastra fermecata.

Am tras in batatura hanului si ne-am apropiat de cantaret. Dairaua zornaia de batatura degetului, intarind plansul cuvintelor lungite si tremurate. Turcul slab, spanatec si cu ochii imobili, casca gura larg si sbatea cuvintele intre falci, de parch se frigea cu ele, pana cand la urrna le termina cu un ison prelung, de ai fi crezut ca le dä drumul din cimpoi.

Agla ciogiuc, Agla

Agla Mamaia...

In jurul cantaretului erau stransi carutasi tatari, lucratori de la cariera si tarani veniti de la munca.

Ne-am dat pe langa un turc care o rupea romaneste si care ne spiona din ochi, cu intentia vadita de a se arata de folos.

- Ce zici de cantecul acesta bre ciorbagiu ?

- Asta frumos este !

- Ce-i cu vorba Mamaia ?

- Asta... Mamaia...

- Care Mamaie ?

- Mamaia - numai una este - care alta Mamaie ? Mamaia unde merge boierii la scaldat...

- Si ce zice cantecul de Mamaia ?

- Asta vechi cantec este de la batrani.

- Si cum vine pe romaneste ?

- Ei, Mamaia este frumos numai pe turceste ... eu nu stiu sä spun tot asa de frumos, pe romaneste...

- Spune atata cat stii...

- Mamaia este o crestina... ea a fost nevasta unui bei dela Moldova. Beiul acela s'a batut cu Turcii si era voinic tare. El tinea tunul in brate si da foc. Da turcii tot l-a batut pe el si l-a prins si I-a rupt in bucati cu camilele.

Nevasta lui s'a batut si ea cu Turcii si la urma a fost roaba.

Pasa dela Silistra, cand s'a intors inapoi cu oastea, a luat si pe nevasta aceea de beiu de Moldovan.

Ce-a vrut el, n'a vrut la ea. Ea avea o fetita de lapte.

Asta Moldovanca era crestin tare si scuipa la Turci.

Pasa a lasat-o aici, unde este Constanta, cu parale multe si cu slugi tot Moldovani.

Fata ei a crescut mare si traia cu ma-sa si nu se despartia una de alta.

Ea la ma-sa a ei zicea Mamaia asta vorba Moldoveneasca este, tu stii la tine, ca esti Moldovan... si pe fata, Dina Constandina chema. Fata era frumos §i mama era crestin bun. Alah iubia mult casa lor. Fata era balana si cu par ca aurul ; mamaia ei era trista si buna,.

Toti oameni si Turcii Si crestinii, da respect mare la ele.

Cand veniau dela biserica, turcii esiau in drum si desmerda la fata : - Ghiuzel Kiustanda... *i Grecii lacomi ziceau : - Psihimu Cuştanda...

Oraşul tot era numai o vorba ; la toate partile ai auzit :

- Kiustenda si Cuştanda.

Noi cand mergem la targ, zicem mergem la Kiustenge. Si voi moldovenii ziceti azi mai frumos Constanta, tot dupa cum a chemat fata lui beiul dela Moldova.

Da paşa cela dela Silistra, tare a dorit la el pe roaba care a lasat aici, pe femeia beiului.

El vinea cate odata si era bun si aduce dar la moldovanca... cat aur si cercei este la Stambul, tot...

Dar moldovanca poarta haine negre si este trist tare si face cruce multa la Dumnezeu.

Paşa inciudat este peste tot. El vrea acuma sa fure pe Mamaia, daca a vazut ca ea nu se lass singura.

Casa la moldovanca era pe mal langa mare. Fata nu este afara, Mamaea este si spala lana acolo la apa. Era ziua si cald mult. Nimeni nu este, numai moldovanca spalat la apa pe mal.

A venit atunci talhari cu luntre de la paşa, a prins si a suit la ei pe Mamaia si a fugit.

Moldovanca atunci tare strigat, ca este la talhari.

Fata cea balan si bun la Alah, a fugit din casa si cand s'a vazut la ma-sa, tare tipat : - Mamaia... - Mamaia...

Si ea mititel si frumos a sarit la apa, sa prinda la luntre.

Moldovanca tare speriat din luntre ca ineaca fata si ea atunci face cruce la Alah al ei....

Fata in loc de apa, gaseste la mare o punte de nisip, care duce tot drumul pana la alt mal. Moldovanca atunci nu mai este. Fata plange si fuge pe nisip, care a crescut sub picioarele a ei si nu stie ce sa creada la ea.

Oamenii din targ vin aici la mare si vad minunea cea mare si pe Kiustenge plangand. Ei intreaba la dansa cu mirare : - Kiustenge ce cauti tu acolo la mare ? Da' Kiustenge, mititel si frumos, plange tare : - Mamaia... Mamaia... - Vezi... moldovanca a facut cruce la Alah al ei si Alah ca s'o scape si pe ea de rusine, a prefacut-o in punte de nisip si a asternut'o ca drum intre ape, ca sa nu se inece fata...

Mamaia... a facut Alah si minune mare este...

- Turceste, cantec frumos, ama romaneste nu este frumos. 

Si turcul nostru incalzit se intoarce la cantaret.

- Hai, Mustafa, mai zi odata, ca domnule are sa dea cafea la noi.

Dairaua tresalta si zornae, pe cand cantaretii se bocesc in tremurari prelungite....

Am platit cafelele la toti si am plecat goniti de noapte. Din urma ne ajungeau franturile cantecului plans.

Agla, ciogiuc, agla

Agla Mamaia...

Emotiunea ne stinsese glasul si indemnam caii numai din bici, cu graba oamenilor care duc acasa o comoara.

Ioan Adam

Nazuinti, 1907

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button
Techirghiol
26.10.2020 20:30
Actual: 12° C
Viteza vantului: 1,5 m/s

Vizitatori astazi

251