MAMAIA, 1934

Publicat de Aurel Băjenaru, 23 Aprilie 2026
Timp de citire: 4 minute

Vara aceasta, dacă nu ar fi fost cercetaşii şi harnicul lor animator generalul Manolescu, foarte mulţi oameni,buni români, nu ar fi aflat de existenţa unei minunate plaje la Mamaia care să cuprindă 6000 de copii, adolescenţi şi tineri cu conducătorii lor.

Mamaia este o minune a naturei, un aur dumnezeesc pentru ţara şi pământul nostru. Plaja de la Nice este artificială,excentrică, pentru că se află imediat lângă Promenades des Anglais; plăjile din Normandia, ceţoase în cea mai bună parte din an, şi expuse crepuscului, razelor clorotice ale soarelui care apune, o plajă mare se află la Rimini pe litoralul mării Adriatice.

O altă plaje foarte frumoasă, pentru că bulgarii au gospodărit-o cum se cuvine, au împădurit-o şi irigat-o cu apă dulce se află la Varna. Simţi mâna omenească,strădania artificiala de a înfrumuseţa natura. Noi avem două plaje: una la Mamaia, care se află în primul rang între plajele europene şi alta la Ecrene dincolo de Balcic pe coasta de Argint.

Să ne ierte Dumnezeu dacă cineva va crede că bârfim, dar Movila n-are plaje ce poate concura cu celelalte doua, iar Constanţa la «trei papuci» şi chiar la «Cazane» este o simplă şi nudă ţigănie.

Optăm aşadar, necondiţionat, pentru plaja de la Mamaia. De la institutul oceanografic până la capul Midia,sunt peste 15 kilometri. O lungime pe care deabea dacă o poate cuprinde ochiul omenesc. In lăţime, plaja se întinde lent, pe nesimţite, până în satele din vecinătate confundându-se încet,încet, cu continentul. Plaja de la Mamaia nu are limită. De la liziera apelor mării, până dincolo departe, dunele denisip se succed în armonia paralelismului lor fascinând privirea care se pierde fermecată de prodigioasa reflexie a razelor solare. Nici un deal,nici o asperitate, nici o stâncă înfiptă inestetic în scurgerea lină a aluviunilor nu tulbură această mare de nisip. Scoicele s-au frecat una de alta prin tălăzuirea valurilor, şi laolaltă cu scheletul celorlalte vieţuitoare găzduite în cochilii calcaroase au dat acest nisipde o fineţă imponderabilă. Nisipul plăjei de la Mamaia este el însuşi un leac binefăcător, o oglindă concavă care concentrează baia razelor de soare şi le reflectează diamantin în nenumărate direcţii.

Talasoterapia la Mamaia, întruneşte toate condiţiunile reclamate de cea mai riguroasă recomandare medicală.Nimic nu stă împotrivă, ca miracolulsă se realizeze pe acest pământ în dimineţile de vară.

Şi totuşi..,, Mamaia este lepădată uitării. In ultimii ani nu sa făcut nici o îmbunătăţire. Aceleaşi cabine de lemn pline de ploşniţe şi promiscui ca un cort de ţigani. Acelaş restaurant de periferie urbană. Acelaş tren hodorogit ca tramvaele cu cai. In timpul primariatului lui V. Andronescu s’a făcut parcul, şi umbra răcoritoare se întinde astăzi lângă plajea încinsă la amiază de razele soarelui.M. S. Regina Maria a clădit un castel şi în jurul lui s’au durat alte vile. Acum, anul acesta se pare că va reîncepe reconstrucţia Mamaiei. Ne vom convinge săptămâna viitoare.
N. Roman

Curentul, 11 iulie 1934

°°°

În imagini "Jamboreea" de la Mamaia din 1934, care a fost un eveniment de o amploare remarcabilă pentru România interbelică, fiind considerată una dintre cele mai mari și mai bine organizate reuniuni ale cercetașilor din acea perioadă. Aici deschiderea cu sosirea regelui și defilarea.

Evenimentul a avut loc în luna august, pe plaja de la Mamaia, care la acea vreme era o stațiune in formare. Sute de corturi au fost ridicate direct pe nisip, formând un adevărat „oraș de pânză”. Au participat peste 5.000 de cercetași români, alături de delegații străine din țări precum Franța, Polonia, Cehoslovacia sau Bulgaria.

Mișcarea cercetășească era puternic susținută de Casa Regală. Regele Carol al II-lea (supranumit „Marele Străjer”) și Prințul Moștenitor Mihai (care avea rangul de „Vornic de Strajă”) au fost prezenți la eveniment.

Anul 1934 a marcat un moment de cotitură. A fost perioada în care cercetășia tradițională începea să fie integrată în Straja Țării, o organizație de stat menită să unifice toate mișcările de tineret sub o singură comandă, cu un caracter mai pronunțat de disciplină și spirit civic național.