Marea colonizare greaca

Publicat de Aurel Băjenaru, 2 Iunie 2021
Timp de citire: 5 minute

V-ati intrebat vreodata motivele exodului extrem al grecilor de-a lungul coastelor navigabile ale Marii Mediterane si Marii Negre? Si oare, cum decurgea o astfel de expeditie de colonizare?

Cum au ajuns vechii greci la Techirghiol, de aici poate la Tomis, apoi la Histria sau la Callatis?

In istoriografia moderna perioada intensa de colonizare geceasca dintre jumatatea secolului 8 i.C. si jumatatea secolului 6 i.C. a capatat numele de "marea colonizare greaca"

Motivele colonistilor ar fi putut varia de la caz la caz in aceasta perioada de 200 de ani. Uneori, un exod partial poate fi jucat un rol ca solutie la o disputa intre cetateni, deseori insa erau interese comerciale. Cele mai importante orase-mama precum a fost si Milet-ul (sursa colonistilor histrieni, tomitani sau, de ce nu, techirghioleni) aveau, aparent, interese comerciale puternice. Comerciantii informau regulat despre locatiile adecvate pentru infiintarea unei colonii; Conexiunile maritime bine cunoscute si optiunile de aprovizionare explica de ce au existat multe asezari noi de-a lungul rutelor comerciale.

Cu toate acestea, principalul motor al sistemului de colonizare este in primul rand o crestere a populatiei, care, avand in vedere dimensiunea redusa a multor "polisuri" grecesti, a dus la lipsa terenurilor.

Datorita informatiilor diseminate de comercianti, a devenit posibil in aceasta situatie ,,reducerea tensiunilor sociale cauzate de presiunea populatiei prin cautarea de pamant in strainatate - si astfel prevenirea unei revolutii interne: orasul a organizat o colonie care sa fie fondata.

Descoperirea ca a existat suficient teren in zona coloniilor va avea ca rezultat cresterea populatiei si, la randul sau, formarea mai multor colonii; multe orase au trimis chiar si colonisti de mai multe ori intr-o generatie.

Masurile pregatitoare ale intreprinderii de colonizare au inclus adesea chestionarea Oracolului din Delphi. Zeul sau, Apollo, a devenit si zeitatea patrona a noilor fundatii.

Informatiile adunate in Delphi despre planurile si dificultatile initiativelor de relocare ar fi putut transforma templu oracolului intr-un fel de centru de coordonare pentru Marea Colonizare.

Gestionarea efectiva a unei colonizari, asa cum corespundea structurilor sociale din perioada arhaica, era in mod regulat in mainile unui nobil care, in calitate de oikist (sau archeget), era la comanda insotitorilor sai (hetairoi), care stabilea reguli pentru a trai impreuna in apoikia si a fost, de asemenea, responsabil pentru distributia terenurilor la fata locului.

Oswyn Murray, cercetator britanic al helenismului antic afirma ca aproximativ 200 de emigranti erau necesari pentru un "start-up" , dar nu toti trebuiau sa provina din aceeasi asociatie de cetateni. De regula, erau barbati necasatoriti capabili sa poarte arme.

Orasul-mama "Apoikie" a fost comunitatea care a furnizat oikistii si navele. De la ea au fost preluate cultul si diversele moduri de organizare a coexistentei; dar in ceea ce priveste dreptul formal, apoiki-urile erau independente de orasele-mama. Nu numai ca colonistii aveau spatiu pe nave, dar purtau si un set de baza de seminte, vite, unelte si arme. Din motive religioase si pentru a mentine in mod simbolic legatura cu orasul-mama, focul si pamantul au fost, de asemenea, transportate din orasul-mama. Cu aceste ustensile a fost ridicat pentru prima data un altar dupa cucerirea pamantului nou ales.

Aspectele de siguranta au fost deosebit de importante pentru alegerea locatiei pentru infiintarea coloniei. Au preferat zonele nelocuite sau slab populate, cu o populatie abia organizata. Au fost cautate promontorii usor de aparat, porturi bune si zone fertile inconjuratoare. Odata ce colonistii si-au asigurat pozitia, si-au extins sfera de influenta spre continent si spre interior. O parte din pamant a fost distribuita colonistilor, mai ales prin tragere la sorti, restul a fost proprietatea noului oras.

In functie de situatia intampinata, este posibil ca rezidentii anteriori sa fi fost fortati sa fie robiti si folositi ca muncitori in agricultura, adesea si ca sclavi. Deoarece probabil femeile nu au fost aduse in faza de infiintare, este probabil ca ,,colonistii au luat femeile native prin jaf sau in alt mod pana cand colonia a fost solidificata intr-o asemenea masura incat casatoriile cu populatia bastinasa au fost in continuare acceptate sau interzise.

Cam asa trebuie sa fi aratat si colonizarea costei romanesti astazi a Marii Negre. Si vreau sa inchei cu o asertiune personala de factura romantica; a fost o vreme in care, in primele amfiteatre din cetatile grecesti de pe tarmul nostru pontic se auzeau piesele unui Eschil, Sofocle sau Aristofan printre sciti si geti si traci. Si dupa cum scria Geo Bogza; "Acela a fost un moment de triumf al raţiunii şi al frumuseţii, în spaţiul egeean şi în alte cateva puncte pe care le puteau atinge corăbiile greceşti, în timp ce mari părţi din lume mai scoteau strigatele barbariei."

In imagine este infatisat basorelieful gasit la Techirghiol la mijlocul anilor '30 si descris de arheologul Grigore Florescu.

Vezi si:

https://techirghiol.com/vestigiile-unui-templu-grecesc-la-techirghiol