Mocanii în Dobrogea

Publicat de Aurel Băjenaru, 20 Octombrie 2025
Timp de citire: 5 minute

Mai jos găsiți un document de epocă, un articol dintr-un ziar moldovenesc apărut la Iași, în care se evidențiază izbitoarea lipsă a conștiinței unității de neam a românilor. Mocanii, oierii din Mărginimea Sibiului, care în 1908 încă aparțineau Austro-Ungariei, erau considerați străini. La doar zece ani distanță de la „Rezoluția de la Alba Iulia” (1 decembrie 1918), unitatea de neam și de limbă a românilor din cele trei țări românești rămânea necunoscută la Iași.

După cum am menționat anterior, presupun că acești români, mocanii, definiți ca un grup etnografic prin tradiția lor pastorală și oierit, reprezintă o ramură a vechilor vlahi din Câmpia Panoniei numiți și "Păstorii Romanilor", "Pastores Romanorum" . Aceștia au fost risipiți de unguri la sosirea lor prin munții Balcanilor, dar, presupun și în Carpați. Deși adesea există confuzia de a numi "mocani" toți pastorii transilvăneni, termenul pare să fi desemnat inițial doar pe cei din Mărginimea Sibiului, o zonă care include mai multe sate precum Rășinari, Sibiel, Gura Râului, Poiana Sibiului și Jina precum si din zona Brașov-Săcele, din așa-numitele „șapte sate” , cele patru sate din jurul Brasovului , Satulung, Cernatu, Turcheş si Baciu, la care se adauga Tarlungeni, Purcareni si Zizin, fiecare cu o identitate culturală puternic legată de munca pastorală. Denumirea de "mocan" pare să provină de la aromâni, astăzi fiind folosită pentru a desemna toți românii de la nord de Dunăre.

Deși articolul de față nu tratează direct această teorie privind originea mocanilor, el șochează prin lipsa conștiinței culturale și naționale a românilor în preajma „Marii Uniri”.

° ° °

Drepturile Dobrogiei si inundarea străinilor

De vr'o cati-va ani încoace, locuitorii Români din Dobrogea au inceput să se agite şi să ceară egalitatea drepturilor politice. Nu se poate o cerere mai dreapta, dar trebuie să semnalam oare-cari pericole ce ar putea decurge pentru Români. a doua zi după acordarea acestor drepturi, pericole ce trebuesc preintimpinate.

De mai bine de 10 ani o multime de straini ca Bulgari, Nemţi, Mocani din Transilvania şi Greci au inundat Dobrogea si s'au stabilit in diferite localități, mai ales in comuni rurale şi s'au strecurat prin listele electorale comunale, întrebuinţând toate mijloacele, cu cari uşor au reuşit de a se înscrie, astfel că aceşti cetăteni de contrabandă, cari au umpluat listele comunale, vor cere, cu cartea de alegător, sa fie înscrişi pentru Senat si Camera.

Numarul lor este de mai multe mii.

Dacă ar fi cerut Impământenirea conform Constituției, n'ar fi capatat-o; dar pe cai piezise au reşit să se strecoare, până acuma in Comuna.

Multi din ei sunt azi consilieri comunali şi judeţieni, deşi Români de contrabandă.

Prin art. 3 din legea din 1880 pentru organizarea Dobrogei se spune ca numai locuitorii din Dobrogea, cari in ziua de 11 aprilie 1877 erau cetateni otomani, devin şi sunt cetățeni români, iar prin art. 3 din legea din 1882 pentru regularea proprietății imobiliare în Dobrogea se zice ca, numai cultivatorii stabiliți în Dobrogea la promulgarea acestei legi sunt considerati ca Romani si se bucură de aceleaşi drepturi.

Este dar lucru cert că, dela 1882 încoace, nici un strain care s-astabilit în Dobrogea n'a devenit cetatan român, ci trebue naturalizat conform art. 7 şi 9 din Constituție.

Pentru a nu vedea în tara romanească câte-va mii de străini strecurându-se pe usa din dos la cetatenie, cerem guvernului ca legea de acordarea drepturi politice Dobrogei, să prevadă me cui se acordă aceste drepturi iar la listele electorale de Cameră şi Senat ce se fac de Tribunal, sa se ceara, tuturor celor ce vor cere a fi înscrişi în ele, dovedirea calitatei de cetatean român, conform legii organice si cu acte in regula, astfel sa fie Român de dincoace de Dunarea, ori cetatean otoman înainte de 1877.

Mulţi străini s'au stabilit in comuni rurale după 1882. mai ales Mocani cari-au adus turme de oi şi, după 23 ani, s'au înscris în listele comunale şi, profitând de preţurile mici ale moşielor din Dobrogea, au cumparat sute şi chiar mii de hectare de pământ, în contra legilor fundamentale ale Țărei, inducând în eroare şi Tribunal şi Ministerul domenielor, cu cartea de alegător obţinută cu multă uşurinţă.

Să nu se facă marea greşală națională de a se legitima şi recunoaşte asemenea indivizi ca cetățeni români, căci aceştia, cu apucăturile lor räle, au întârziat 30 ani acordarea drepturilor politice Dobrogei şi acum vor trece Dunărea şi vor inunda Tara.

Să deschidă bine ochii guvernul cum va face legea specială, căci nu-i permis a da drepturi în maså unor asemenea străini, pe când Constituția nu permite a li se acorda de cât individual şi cu multe garanții.

Noi ne facem datoria şi punem în vedere guvernului cum străinii din Dobrogea caută să se strecoare la cetățenia română şi'l facem răspunzător dacă nu'şi va face datoria aşa cum trebuie să şi-o facă.

Fulgerul, 24 noiembrie 1908