Navrom (Constanța)

Publicat de Aurel Băjenaru, 14 August 2025
Timp de citire: 3 minute

În continuarea seriei mele despre Liceul de Marină Navrom, readuc în atenție o postare mai veche despre acest fost reper economic al României Socialiste.

Navrom a fost, odinioară, o companie-gigant a statului român, chiar și în perioada socialistă, menită să plaseze orașul și județul Constanța pe primele locuri în ierarhia economiei naționale. La începutul tranziției spre economia de piață, compania deținea o flotă maritimă impresionantă, compusă din aproximativ 288 de nave:

• 188 cargouri de mărfuri generale – 1.444 mii tdw (25,6%)
• 12 tancuri petroliere – 1.090 mii tdw (19,5%)
• 70 mineraliere – 2.979 mii tdw (53,2%)
• 18 nave specializate – 101 mii tdw (1,7%)

Distribuția flotei în funcție de vechimea navelor:
• 30 nave sub 5 ani (10,4%)
• 69 nave între 5–10 ani (24,1%)
• 91 nave între 10–15 ani (31,1%)
• 44 nave între 15–20 ani (15,3%)
• 54 nave cu peste 20 de ani vechime
(Statistica: „Amintiri despre o flotă pierdută” – Dan Albu)

La acestea se adăugau încă 50 de nave ale Flotei de pescuit oceanic, dintre care 38 de pescuit și 12 frigorifice (POLAR) pentru transport. Din aceste date reiese clar că o mare parte a flotei românești era uzată moral și fizic. Casarea unor nave vechi era de înțeles. Dar cele noi? Cum au dispărut din flotă nave cu doar 3–4 ani vechime la momentul tranziției?

Jurnalistul și activistul civic constănțean Dorian Ioan Hapurnea prezintă un caz concret de devalizare a flotei maritime românești, cu nume, date și fapte care, dacă sunt adevărate, ar trebui să aibă consecințe și astăzi – măcar morale, dacă nu penale.

Schema era simplă, mai ales pentru cei din interiorul breslei, cu conexiuni în nomenclatura socialistă:
• Înființarea unei companii de exploatare maritimă.
• Luarea în exploatare a unei nave de la companiile nou-create după dezmembrarea Navrom.
• Transferul bunurilor personale pe alte nume (pentru a evita pierderi în caz de faliment).
• „Exploatarea” navei până la acumularea unor datorii mari, moment în care un tribunal internațional o sechestra într-un port străin și o scotea la licitație.
Astfel, statul român pierdea încă o navă, iar cineva, undeva, își freca mâinile.

„Având în vedere omerta domeniului naval din Constanța, primele informații concrete despre misterioasa ‘evaporare’ a navei Cîmpia Turzii au apărut abia la 21 de ani de la evenimente.”

( https://constanta.info/tatal-feliciei-ovanesian-implicat-in-evaporarea-cargoului-cimpia-turzii )

În imagine: Portul Constanța la începutul anilor de glorie ai Navrom (1980), pe una dintre numeroasele nave ale companiei, aflată la cheu între două curse, noi – elevii liceului – făceam practica. Liceul Navrom a pregătit, timp de peste un deceniu, serii anuale de până la 1.200 de elevi pentru activități în domeniul portuar și maritim.