Cover Image

NEAMUL AROMÂNESC

Publicat de Aurel Băjenaru, 20 Noembrie 2020
Timp de citire: 2 minute

Intre Balcani si ultimile ramificatiuni ale Pindului, si dela portile Constantinopolului pânä la marea Adriatica, traieste in niste "cuiburi de vulturi", pe munti, o populatiune aromâna de 800 mii suflete, cari timp de atâtea secole, a izbutit sa-si pästreze, ferit de orice amestec, caracterul comun cu al românilor din Dacia Traianä.

Noi ii numim Români Macedoneni, dela provincia Macedonia, locuitá de ei. Românii insa de acolo, se numesc pe sine astfel : Grupul Fârseliot si cei din Albania, se numesc Români; iar ceilalti din Macedonia, Epir, si Tesalia se numesc Aromâni sau Armâni, si iata pentru ce : Românul macedonean pune in general vocala a, inaintea cuvintelor, cari incep cu consoana r, spre a le indulci.

Astfel, din cuvintele : rosu, räu, râu, räbdare, ei zic : arosu, aräu, arâu, aräbdare. Tot asemenea din : Român, au format Aromân, si prin eliderea vocalei o, face Armân. Deci : Român = Aromân = Armân.

Celelalte natiuni dau diferite numiri Românilor Macedoneni. Turcii ii numesc Vlah sau Olah, Albanezii ii numesc Välà, adicä : "frate", Grecii le zic : Vlahi si in batjocurá : Cuțovlahi, dupá cum si noi îi numim pe Greci Cațaoni.

Când Slavii au venit in Peninsula Balcanicä, au gäsit pe Vlah, care si atunci reprezentà stratul cult al Peninsulei. De aceea, in semn de admiratie, l-a numit Sin-Țar, adicä : fiu de impárat, fiul Romei.

Istoricii ne spun cá o singurá masä unità si uniformä s'ar fi intins dela Carpati pânä la ultimele ramificatiuni ale Pindului, si dela Marea Neagrá pânä la Adriatica, dac'á puhoiul Slavilor, nu s'ar fi interpus, táind in douä poporul românesc.

Dem Abeleanu

Neamul Aromânesc din Macedonia, 1916

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

56
Techirghiol
04.12.2020 07:43
Actual: 9° C
Viteza vantului: 3,1 m/s