O Minune a nomolului de TEKIR-GHIOL

Publicat de Aurel Băjenaru, 20 Ianuarie 2020
Timp de citire: 4 minute

A fost in adevar o minune, cum nu s'a pomenit decat pe vremurile legendare ale miracolelor lui Christos.

Unui biet macagiu de la statia B. M. ii retezase trenul amandoua picioarele. Nenorocitul Popescu, caci ati ghicit : Popescu il cheama,- isi tara penibila-i existenta intr-un carucior condus de baietelul sau mai mare, cerșind pe la ușile bisericilor, spre a agonisi painea ziinic a numeroasei sale familii. Popescu nu mai era un om, era un semi-om, un sarman «cul-de jatte» cum spune francezul.

 Providenta ii scoase insa in cale intr'o buna dimineata (era exact ora 6 seara) pe tanarul dar savantul meu amic doctorul Dona, directorul sanatoriului de la Tekir-Ghiol. Induioșat de soarta nenorocitului, doctorul Dona ii prescrise cite 24 bai calde de nomol in timp de trei ani consecutivi.

 Popescu se supuse verdictului știintei, dar de oarece la Tekir-Ghiol - sat pustiu - nu putea sa'și continuie nobila cariera a cersitului, unicul sprijin al familiei sale, se hotári sa faca cele 24 de bai la Baile Moderne ale d-lui Morfi Papastavru din Constanta, unde se aduce zilnic proaspat nomol de Tekir-Ghiol. La Constanta bietul fost macagiu, cautandu-si sanatatea, avea posibilitatea in acelaș timp sa'și agoniseasca existenta prin cersit, cu toata' concurenta dezastroasa ce intampina nenorocitii invalizi din partea «șantezelor» cari umbla' cu «cheta» pe la așa zisele teatre de varietati din localitate.

 Nu voi descrie aici suferintele indurate de Popescu in timpul celor 24 de bai de nomol fácute in primul an. Cei 20 la suta din cititorii mei cari, nu ma indoesc, sunt damblagii ca mine sau ca eroul meu Popescu, știu ce 'nsemneaza o baie calda la temperatura de 30 grade cu 7 galeti de nomol : e ca și cum ai cadea intr'o privata si cineva, vrand sá «faca spirit», ar turna peste tine o caldare de untdelemn fiert in colcote. Ah, va asigur eu, subsemnatul, care am absolvit anul al doilea al Academiei din Tekir Ghiol (la anul imi iau licenta, si ma prepar pentru doctoratul de la Franzesbad), vá asigur ca acela care a facut 24 bai de nomol are tot dreptul, pe lumea cealalta, cand va fi fiert in infern de draci, intr'un cazan cu smoala și cu pucioasa aprinsa, are tot dreptul sä le spuie razand și facandu-le bezele :

«Mersi, dragii mei draci, mersi ; baia voastra e o delicioasä racoreala comparativ cu baile de nomol pe cari le-am facut pe lumea terestrà !»

 Dar, de pe lumea cealalta unde imaginatia noasträ ne-a avantat, sa ne reintoarcem (cu bilete de liber parcurs, ca altfel ar costa cam scump drumul) pe pamânt la ex-macagiul Popescu. Dupa cele 24 de bai de nomol din primul an, lui Popescu ii crescura așa d'odatá doua picioare de lemn foarte frumos sculptate, plus doua carji elegante subt brate, fara sa-l coste nici o centima supliementara peste taxa bailor.

 Dupa cele 24 de bai din anul al doilea, picioarele de lemn ale lui Popescu se transformara in doua sdravene picioare de carne și de oase. Popescu care, innainte de-a face bai de Tekir-Ghiol nu mai poseda din persoana sa decat bustul și un carucior care inlocuia restul corpului, Popescu,fara sa fi invatat sä danseze in viata lui, ajunsese in urma unei cure de doi ani cu nomol sa conduca cotilioanele balurilor de la Cazino Comunal din Constanta și sa se bata cucoanele pentru el pana sá binevoiasca a le acorda un mic «tur» de vals. Dupa doi ani de Tekir-Ghiol, prin urmare, estropiatul Popescu isi recapätase ambele picioare mai voinice si mai sprintene decat innainte de accidentul cheferist care i le suprimase.

 Cum naiba iI puse sä mai faca si anul al treilea bai de nomol?

Vai ! In al treilea, dupa alte 24 de bai, lui Popescu ii mai crescurá inca doua picioare pe langa celelalte doua, atat de miraculos este efectul curei tekirghioliane.

 Azi, Popescu e patruped, si ofteaza dupa vremea cand semi-om («cul de jatte») nu avea nici-un picior ; pe cand, vai, acum, pensioara-i pe o luna d'abia ii ajunge ca sä plateasca pedicurului care 'n fiecare sambata seara ii taie bataturile de la patru picioare !...

 O, va 'ncredintez ca, nu e un chilipir sa posedati patru picioare ca nefericitul Popescu, care e silit azi sa-si comande cate doua perechi 'de ghete deodata !

 Kiriak Napadarjan

Furnica, August 1909

In imagine - Băile Moderne Morfi Papastavru, Constanţa, Str Lahovary nr.23 la 1909.