O vânătoare de oameni in Europa, rapirea de la Constanta

Publicat de Aurel Băjenaru, 20 Iunie 2021
Timp de citire: 6 minute

Cum pedepseşte Stalin pe cei cari nu sunt de o părere cu el. Cel vânat era să fie prins la noi în ţară, dar poliţiştii şi detectivii noşlri fiind mai buni vânători, au prins pe vânătorii bolşevici

Unii cititori vor crede că e vorba de o glumă ori de o poveste de cari. am auzit cu toţii in copilărie. Nu e nici glumă, nici poveste ci întâmplare adevărată, care s'a petrecut in săptămâna trecută şi care s'a deslegat chiar aici la noi în ţară.

In Rusia bolşevică stăpâneşte acum partidul iui Stalin. Stăpânirea lui se numeşte dictatură, pentrucă face numai ceeace crede ei că-i bine, adecă ceeace el dictează. Cum merg lucrurile în ţara bolşeviciei, am spus în atâtea rânduri şi vom mai spune-o de câte ori avem date nouă.

Se ştie însă că Ruşii pe lângă grijile din ţară nu uită niciodată de a face propagandă pentru câştigarea la bolşevism a celorlalte neamuri. Chiar fiind .tovarăşi" în bolşevicie se întâmplă însă ca oamenii să nu se potrivească la păreri şi atunci, ca totdeauna, cel mai mic este învinovăţit de greşală. Aşa s'a întâmplat şi între Mihail Agabekov şi Stalin. Agabekov era un trimis ai Rusiei prin Europa, care avea slujba de a spiona prin celelalte ţări şi de a lucra pentru bolşevism. Dela un timp însă M. Agabekov a început să nu mai asculte de şeful său Stalin, din Moscova ci a întrat in legătură cu Trotzki. Trotzki a fost conducătorul bolşevicilor şi acum, de când a ajuns duşmanul său Stalin la putere, el stă în Turcia.

Stalin, cum a simţit că Agabekov a întrat în prietenie cu Trotzki, a dat ordin altor slujbaşi de ai săi ca sâ-l aducă viu la Moscova, Agabekov a prins însă de veste. Intr'o zi o femee frumoasă cum rar se poate vedea, a îaceput să-i tragă cu ochiul, cu gândul de a-l prinde în clucsă. Aceasta s'a întâmplat la Paris. Agabekov a văzut că femeaa are în ea ispita diavolului şi a plecat numai decât la Berlin.

La Berlin a luat cameră la hotel şi, ca să fie sigur, a întrebat cine sunt cei cari stau în camerele vecine. Spre mirarea lui află însă că femeea cea frumoasă dela Paris avea o cameră tocmai în vecini cu a lui. Văzând că este urmărit de slujbaşii lui Stalin, Agabekov a plecat îndată la Viena, iar din Viena a fugit Ia Budapesta. Hăitaşii însă nu-l slăbeau. Doar era pus pe capul său preţ de un milion dolari, adecă vre-o sută şaizeci milioane lei.

Lacomide bani urmăritorii voiau să-l prindă viu şi pe neştiute să-l ducă la Moscova, unde îi aştepta grozava sumă de bani. Agabekov, cuprins însă de fiorii morţii, nu se încrezu în locul unde sta în Budapesta, şi plecă repede la Bucureşti. Aici credea omul că nu va fi descoperit de hăitaşii lui Stalin. Dar ţi-ai găsit. Din primele zile a fost recunoscut de Siguranţa Generală a Statului. Agabecov a spus paznicilor români, că e urmărit de oamenii lui Stalin şi că a fugit de ei aproape ca în poveste, nouă ţări şi nouă mări. Cei mai mari dela Siguranţa Statului s'au pus în legătură cu Agabecov; pe el îl ţineau sub supraveghere şi l-au rugat, ca pe dată ce va simţi că e urmărit de vânătorii bolşevici, să-i anunţe.

Abia au trecut două săptămâni şi Agabecov din nou se simţi spionat în drumurile sale. Ba încă în una din zile îi veni o telegramă dela Constantinopol, prin care o rudenie II vestea că în ziua de 9 Ianuarie soseşte în Constanţa fi iI ruga să-i ese înainte;la marginea mării. Agabecov chiar aştepta sâ aibă întâlnire cu o rudenie, dar totuşi i-se păru că lucrul nu miroase a bine. Merse deci cu telegrama la Siguranţa Statului. Cei dela siguranţă i-au spus să meargă fără frică, căci păzitorii tainici nu-l vor lăsa să-l prindă. Şi a plecat omul cu inima în dinţi la Constanţa. Pe drum ca şi în Constanţa toate mişcările ti erau urmărite de cei cari îl vânau ca şi de oamenii Siguranţei Române. Spionii bolşevici au venit cu vaporul „Fillomela" şi stăteau gata de plecare. Agabecov a stat într'o cameră la hotelul Palace şi pe la cinci şi jumătate s'a coborît să meargă la port, unde aştepta să se întâlnească cu rudenia sa, ori cu cei cari lăcomiau bani pe capul lui.

Spionii îl aveau însă sub ochi şl maşina, care veni la uşa hotelului să-l ducă, nu fu aceea pe care a plătit-o Agabecov, ci una de-a lor. Pe dată ce Agabecov s'a urcat în maşină spionii cari erau acolo ghemuiţi l-au prins şi l-au legat fedeleş ca să nu poată nici mişca, nici striga. Ajungând la marginea mării, spionii l-au luat pe sus şi hai repede cu el către vapor. Bucurie mare pătrundea sufletul spionilor vânători şi îşi simţiau buzunarele grele de cele o sută şi atâtea milioane de lei. Bucuria le-a fost însă scurtă, căci ca din pământ au eşit poliţai şi detectivi, înarmaţi până în dinţi. Spionii bolşevici n'au avut vreme nici să clipească cu ochii şi toţi au fost arestaţi.

Poliţaii noştri s'au suit apoi în vapor şi au arestat pe toţi cari se aflau acolo, în total vre-o douăzeci de persoane. Agabecov a fost îndată deslegat şi pus în libertate, iar cei arestaţi cu un vapor special au fost duşi la Bucureşti. Ei vor fi daţi în judecata parchetului.

Această ispravă a poliţiei româneşti a străbătut repede în celelalte ţări şi telegrame de laudă au sosit din Viena, Berlin şi Paris. In anii trecuţi Rusii tot aşa au răpit pe un fost general rus Kutiepov, din Paris, fără ca poliţia franceză să poată prinde pe răufăcători. Cu dreptul se poate spune deci că conducătorii Siguranţei generale româneşti s'au arătat a fi foarte dibaci.

Unirea Poporului, 31-Jan-1932