O veche rafuială

Publicat de Aurel Băjenaru, 16 Octombrie 2025
Timp de citire: 5 minute

[...]
In toate harțile lor, pe care le intrebuinţează în şcoli, Dobrogea e aratată ca facind parte din pamintul Bulgariei. Şi toți Bulgarii sunt crescuţi în ideia ca Dobrogea trebue să fie a lor.Ni-au aratat-o îndestul chiar cei patru bulgari dobrogeni, supuşi romîni cari au sfâşiat steagul nostru, pe piață publica... Doi din ei au fost liberați:iar ceilalți doi vor fi facuți și ei scapati... Ca in tara lui Cremene, de !...

In acelas timp, acum, în Bulgaria care ne arata prin gazetele oficioase,recunoştinţa", ziarul ,Den" ne spune intr'un articol, ca Romînia e pusă după Turcia şi Serbia, in rindul puterilor vrajmaşe cu care Bulgaría va avea så se lupte".

Aşa stau lucrurile:recunoştinţa" oficioasă, pe de-o parte; şi provocare de lupta, care înfăţişeaza adevaratul gind bulgaresc, pe de alta...

Dar marii noştri oameni politici ce fac ?... Cum stam cu armata ?. Adevarat e ca la mobilizarea diviziei III a trebuit sa se iprumate echipament de la divizia IV ?... Va sa zica dormim mereu, descîntați de bunii noştri politiciani, şi nu vedem ce fierbe in jurul nostru ?... Nu vedem Numai să nu fie prea tirziu atuncea cînd, în sfîrşit, o da Dumnezeu şi ne vom deştepta din somnul cel greu în care zacem, sub narcoticul politicianilor...

Noi însa vom striga mereu, doar vom fi odata ascultați:

"Deşteptați-va, frați Romini! Si Bulgariului care doreşte Dobrogea noastra romănească de veacuri, aruncaţi-i cu dispreţ în fața Tratatul de la San Stefano, care ni-a dat noua bucata din pamintul bulgarese de la Rusciuk (Russe astăzi n.m.) pina la Varna!... Si spuneti-i Bulgarului, ca vom sti nu numai să ni aparam ce-i al nostru de veacuri, dar înca si sa luam cea ce ni se cuvine pentru jertfa de sange facuta!

N.Stroe
Ecoul Moldovei, 12 octombrie 1908

° ° °

Aceste vorbe par să fi fost profetice la vremea lor, rostite cu cinci ani înainte de războiul balcanic. Ele reflectă cu adevărat starea de spirit care, într-o oarecare măsură, a determinat România să ocupe Cadrilaterul.

Pacea din 1878 de la San Stefano (si apoi Tratatul de la Berlin), a fost un moment foarte important din istoria României moderne.

Iata ca mai sus, la 30 de ani de la alipirea Dobrogei la Romania, romanii erau inca sensibili la urmarile pacii ce a urmat razboiului ruso-turc si urmarile ei in privinta noii provincii.

Dar ceea ce se intrevede si banuie din textul articolului vechi de mai bine de un secol, aflati in cateva detalii mai jos.

1. Pacea de la San Stefano (3 martie 1878)

După victoria ruso-româno-bulgară asupra Imperiului Otoman, Rusia a impus turcilor un tratat preliminar de pace, la San Stefano (azi Yeşilköy, lângă Istanbul).
În acest tratat:

• România era recunoscută ca stat independent, dar cu o condiție impusă de Rusia: să cedeze sudul Basarabiei (cele trei județe Cahul, Bolgrad și Ismail) către Rusia.
• În compensație, Rusia a promis României Dobrogea, până la linia Rusciuc (Ruse) – Varna.

Textul tratatului (art. 19) spunea că Rusia își rezervă dreptul de a „face un schimb de teritorii cu România”, oferindu-i acesteia Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor.
• Așadar, la San Stefano, Dobrogea revenea României până la linia Rusciuc–Varna (o linie ipotetică de la Ruse la Varna, adică mai la sud decât actuala graniță).

Cu alte cuvinte, România ar fi primit o Dobroge mai mare, cuprinzând și partea de sud, inclusiv Balcicul și Cadrilaterul.
Dar atenție — acest tratat a fost doar preliminar și nu a fost acceptat de Marile Puteri, în special de Austro-Ungaria și Marea Britanie, care considerau că Rusia devenea prea puternică în Balcani.

2. Congresul de la Berlin (iunie–iulie 1878)

Marile Puteri (Germania, Austro-Ungaria, Marea Britanie, Franța, Italia, Rusia și Turcia) s-au reunit la Berlin, sub conducerea cancelarului Otto von Bismarck, pentru a revizui Pacea de la San Stefano.

Pentru România:

• Independența a fost recunoscută oficial, dar numai dacă:
• România garanta libertatea religioasă (art. 44 din Tratat);
• România accepta pierderea sudului Basarabiei în favoarea Rusiei.
• În schimb, România primea:
• Dobrogea de Nord, Delta Dunării și Insula Șerpilor.

Dar nu toată Dobrogea până la Varna, ci doar partea până la linia Silistra – Mangalia, adică aproximativ actuala Dobroge românească.

Sudul Dobrogei (Cadrilaterul) a rămas atunci Bulgariei.

Deci la San Stefano, România ar fi câștigat o Dobroge mai mare, dar tratatul a fost revizuit la Berlin, unde Marile Puteri au limitat extinderea României și au recunoscut independența ei formal.
Granița de sud stabilită la Berlin a fost linia Silistra – Mangalia, nu Rusciuc–Varna.

Astfel, Dobrogea de Nord (inclusiv Delta și litoralul până la Mangalia) a revenit României, iar Dobrogea de Sud (Cadrilaterul) a rămas Bulgariei până în 1913, când România o va primi abia după Al Doilea Război Balcanic.