O voce săsească despre Nemţii din Dobrogea

Publicat de Aurel Băjenaru, 16 Iulie 2019
Timp de citire: 10 minute

— Neadevăr calomnii şi ură —

in fruntea ziarului „Siebenbürgisch-Deutsch Tageblatt“ No. 13935, d-l Ludwig Fritsch publică un lung studiu (l) sub titlul : Wirschaftliche und Kulturelle Verhaltnisse in der Dobrudscha.

Articolul, plin de neadevăruri calomnioase, ură şi dispreţ la adresa Romaniei, este un rechizitoriu provocator la o luptă iraţională intre Germanii din Romania şi Romani. Suntem recunoscători neglijenţei sau indolenţei censurei din Sibiu, care a dat voie publicărei acelui articol, care totdeodată descopera şi spiritul politic al susnumitului ziar săsesc, in acest timp de necesitate de infrăţire a popoarelor convieţuitoare. Am accentuat aceasta pentru ca să nu se uite.

Ca unul care am trăit 20 ani in Dobrogea, aproape dela anexarea ei, şi care cunosc bine relaţiunile tuturor naţionalităţilor dobrogene, nu pot lăsa nedesminţite inexactităţile şi fără răspuns provocările injurioase pe cari d-nul Fritsch le aruncă cu aroganţă in obrazul Romaniei oficiale şi Romanilor in general. 

Ce spune d-nul Fritsch

El zice că războiul ruso-turc din 1877—78 a silit mulţi ţărani harnici şi pricepuţi să emigreze din Basarabia in Dobrogea şi să devie "exemplul cultural" al popoarelor romane, bulgare şi turce etc. "cari sunt sub un nivel cultural cu mult mai inferioru". Arată că in 7 comune locuesc 10 000 Germani, a căror origină trebuie căutată in Würtemberg. Mai arată că la venirea Germanilor in Dobrogea aici trăiau "exclusiv" numai turci, tătari şi bulgari, dar că "sistemul de romanizare fără scrupul (rücksichtslos) a reuşit pretutindeni prin o şcoală de stat şi unde aceasta nu a reuşit, populaţiunea a trebuit să emigreze", "aşa că mulţi Germani au emigrat in America, in special pentru-că administraţia nu a indeplinit promisiunile (?) pe cari le-a făcut guvernul la imigrarea lor, ceea-ce i-a umplut pe ţăranii cinstiţi (!) de multă amărăciuue".

Cu toate acestea d. Fritsch recunoaşte că "Coloniştilor germani din Dobrogea inainte de razboiu le-a mers bine din punct de vedere economic. Erau familii cari in 30 ani dela imigrarea lor şi-au caştigat averi de 1000—1500 hectare. Aceşti proprietari posedau adeseori pană la 4000 oi, 150 cai şi pană la 500 capete de vite. Multe curţi gospodăreşti fac impresia de domenii de grof. In asemenea bunăstare (Wohlhabenheit) negreşit că ţăranul german a uitat nedreptăţile (die Ungerechtigkeiten) pe cari le-a suferit".

Iată starea grozavă in care se găsea după Fritsch sermanul ţăran german in Dobrogea inainte de razboiu. Mi-ar fi prea obositor şi neincăpător pentru gazetă, să disec fiecare frază, fiecare cuvant jignitor din studiul lui Fritsch. inainte de toate trebuie să restabilesc adevărul istoric.

Restabilirea adevărului istoric

Germanii din Dobrogea au emigrat din Basarabia de sud cand aceasta a fost a doua oară răpită de Rusia, care colonizase acel ţinut cu bulgari din Balcani şi cu germani, nu din Wurtenberg ci, din provinciile baltice ale Rusiei. Ei au fugit de groaza domniei ruseşti pe care o cunoşteau inainte de războiul Crimeei. 

Nu pot şti ce rau de miere li-o fi promis guvernul Regelui Carol care i-a adus in Dobrogea, ceea ce ştim e cert că, nime nu le putea promite mai mult decat ce prevedea legea de improprietărire a ţăranului roman pe bunurile statului Dobrogei, adecă 10—25—50—100 hectare, ceeace au primit cu prisosinţă, obţinand cate un lot, nu de familie, ci de membru de familie; pe de altă parte putand cumpăra cu cate 20 lei hectarul dela turcii cari emigrau in Anatolia, nu pentru intoleranţa Romanului, ci pentru că statul Ottoman ii chema la altă aşezare politică. 

Veteranii romani, ai războiului romano-turc n’au fost aşa de favorizaţi ca germanii basarabeni, pentru că ei s’au decis a se stabili mai tarziu in Dobrogea, cand nu mai era atat teren disponibil, iar fruntea pămantului a fost ocupată de imigranţii bulgari, de romani ardeleni şi de cojani, aşezaţi aici inainte sau imediat după anexarea provinciei.

Germanul harnic din Rusia in nici un caz nu poate rivaliza in , pricepere* agricolă cu ţăranul roman dobrogean. El numai in cultura vitelor este cu ceva mai infrunte, nu şi in agricultură unde romanul ocupă locul intaiu’lu, in grădinărie bulgarul, iar tătarul este codaş in toate. 

Să nu credem insă că numai coloniştii ardeleni au devenit gospodari instăriţi, ei avand oi multe; de.≪facandu-se de ele au avut avantajul capitalului, dar Cojani din Buzeu şi Ialomiţa, dacă nu in extensiune, ii egalează in calitate şi ti intrec in agricultură propiiu zisă pe germani.

Acest progres mare al ţăranu'ui roman din Dobrcgea este datorit nu „Mustergebend“ plugarului german, care prea in puţine locuri e in contact cu Romanii, ci exclusiv numai independenţei economice a ţeranului, lipsei in Dobrogea a boierului cu invoelile lui agricole şi siiuaţiunei geografice favorabile a Dobrogei.

Germanii din Dobrogea abia 8000 la număr au fost sub toate guvernele cel mai favorizat popor in Romania şi aceasta pentru că Regele Carol venea foarte des la Constanţa şi delegaţii coloniei germane intotdeauna făceau cerc intim in jurul regelui. Pentru germanii Dobrogeni existau legi veterinare şi silvice, numai dacă le conveniau, executare silnică, care era pentru satele romaneşti, la ei nu se făcea.

Dacă intr’adevăr au emigrat cate-va sute de nemţi in America, cauza a fost ca, pe unde se aşezaseră, n’au mai găsit terenuri de cumpărat ca să se intindă in latifundiari. Nu toţi au putut deveni grofi dobrogeni şi fund că i-au ademenit emisari de ai lor, pană ce a aflat guvernul şi i-a reţinut. (Păcat!)

Cari au fost acele "Ungerechtigkeiten" pe cari germanul dobrogean "le-a uitat" in schimbul bunei sale stări, nu le spune Dl Fritsch şi nici nu le putem bănui, totuşi distinsul demograf al Dobrogei se consolează cu „misiunea * germanilor din străinătate in acest rasboiu adecă cu rolul lor de spioni şi trădători, pe care l’au avut in folosul Deutschlandului.

Dobrogea la venirea coloniştilor Germani nu era locuită exclusiv numai de Turci, Tătari, cum afirma Fritsch. Ea avea şi atunci o populaţiune puternică romanească. Satele şi oraşele dunărene ca Turtucaia, Ostrov, Rasova, Cernavoda, Cochirleni, Harşova. Daeni, Macin etc., şi imprejur, aveau o populaţiune romanească de peste 30.000 locuitori, la care se poate adăuga alţi 20,000 ardeleni, cari din păstori şi proprietari de oi, de pe stepele Dobrogei, s’au stabilit ca agricultori, formand sate şi ferme, cari intrec cu mult pe cele ale germanilor şi ale bulgarilor, cari ia data anexiunei abea erau 35,000 in intreaga Dobrogea, deci in minoritate faţa de romani, mai ales faţă de turco-tatari. Numai pe urmă veniră alte colonizări romane.

Şcoala şi biserica germană 

In ce priveşte instrucţiunea .germanilor din Dobrogea, statul a favorizat-o pe cat a putut. Negreşit că nu a putut infiinţa şi şcoli germane in satele cu populaţie mixră romano-germană dar nime afară de sgarcenia lor proverbială şi lipsa de avant cultural, .nu i-a impiedecat să-şi facă şcoli germana unde au vrut.

De asemenea nu este adevărat că ar fi fost puşi la intreţinerea şcolilor romane căci aceste fiind toate de stat, intrau in bugetul statului ca in intreaga Romania! Şcoala şi biserica germană din Constanţa a fost dela inceput un centru de propagandă germană, in cari profesorii, profesoarele şi pastori trimişi cu privilegii din Berlin, nu se sfiau de loc a declara că sunt misionarii Kultur-ului german.

Această şcoală mixta cu clase primare şi secundare inferioare era bine dotată de fondaţia Luther, dar avea dela stat şi o mare moşie de 1000 pogoane excelente in Dobrcgea, avantagiu de care nu s’a bucurat nici o altă şcoală in Dobrogea şi care sper ca trebuie să inceteze, fiind bun de Mană moartă.

In vreme de război

Este interesant ca Fritsch lamentează că a dispărut in timpul războiului ceva material şcolar, pe cand eu personal am văzut ingrămădit in şcoala germană mobilele din casele refugiaţilor romani in timpul ocupaţiei germano-bulgare. Ce putere magnetică are Kultur-ul german şi asupra mobilierelor proştilor Valachi!

"Sistemul de romanizare fără scrupule" al Romaniei il dovedeşte că soldaţi germani dobrogeni din armata romană in timpul războiului corespondau numai in romaneşte cu familiile lor, lăsand să se inţeleagă că nu ştiau să scrie nemţeşte. Ce falşitate Dl Fritsch nu vrea să ştie că censura nu permitea corespondenţa in nici o limbă inamică, deci nici germană. in afară de soldaţi rar găseşti un neamţ dobrogean să ştie romaneşte mai mult decat de ceea ce are nevoie să inveţe in contact cu populaţia romană. De-altfel fiind din fire cam greoi la cap, nici nu se putea altfel.

Plangeri ridicole si revoltatoare

Mai ridicolă, sau revoltătoare, este plangerea lui Fritsch, că sarmanii germani dobrogeni au fost intaiu prada bulgarilor, apoi a francezilor şi a englezilor in timpul războiului. Vezi, vezi, bandiţii se erigează in victime! Ce să zicem atunci noi romanii dobrogeni, cari ne-am perdut toate gospodăriile prădate de bulgaro-germano-turci, dacă şi nemţii ocrotiţi de armatele lui Mackensen se plang de devastări?

Asupra acestei chestiuni in luna Maiu c. am asistat la Constanţa la un proces inaintea judecătoriei. Un roman reintors din refugiu şi-a regăsit vaca printre numeroasele vite ale unui neamţ dobrogean, şi avea martori destui că vaca era a lui. Neamţul afirma că era prăsila lui proprie şi aducea alţi martori. Ştiţi cum a judecat Solomonul roman? Să taie vaca in două? Ferească D-zeu, Romanului nu-i plac copierile; el e intotdeauna original şi drept:

— Amandoi au dovezi de proprietate cari nu se pot impărţi. Romanul a cerut despăgubiri, deci vaca va rămane la neamţ, iar romanul cu speranţa despăgubirei de războiu.

Ii suntem recunoscători D-lui Fritsch că ne-a presărat niţică sare pe rănile incă proaspete, sangerande primite dela germani, a căror vindecare ar trebui să formeze datoria oricărui german din Romania Mare. li mulţumim in special ziarului Siebenbürgische-Deutsch-Tageblatt că ne-a deschis ochii că războiul nu e sfarşit şi dacă am invins duşmanii externi, trebuie să ne păzim de duşmanii interni... 

Caveant Consules!....

Dr. Al. Tălăşescu

Gazeta Transilvaniei, 31 August 1919.

In imagine familia Klein din Techirghiol, care probabil a parasit Romania o data cu majoritatea germanilor dobrogeni, in 1940. Fotografia mi-a fost trimisa in urma cu aproape 20 de ani spre a o publica, de catre cineva din Germania, care cauta informatii despre aceasta familie. Nu am reusit sa aflu ceva despre dansii, intre timp pierzand si legatura cu persoana care-i cauta.