O zi de vară la Techirghiol

Publicat de Aurel Băjenaru, 9 Decembrie 2024
Timp de citire: 6 minute

Dar cum arăta o zi de vară pentru "sezonistul" venit la mare în urmă cu o sută de ani? O aflăm din următorul articol.

° ° °

TECHIRGHIOLUL

de dr. M. Suciu-Sibianu

Am avut ocazia vara aceasta să petrec o lună Ia Tekirghiol- Efoiie şi Tekirghiol-Movilă şi să-mi dau ca medic bine seama de factorii terapeutici ai litora- lului nostru maritim şi al renu- mitului nostru lac şi nomol de „Ghio/*. Doresc, ,ca în câteva rânduri să dau şi marelui pu- blic unele informaţiuni preţi- oase şi necesare, căci mai cu seamă noi cei dela munte, bol- navi ori sănătoşi, ne câştigăm

surse noi şi nevisate de ener- gie trupească şi sufletească prin climatul şi soarele de mare, şi prin băile de nomol, de mare şi de lac. Putem deci anticipa şi rezuma că ceea-ce a făcut cu drept cuvânt aşa de reputat la noi şi în streinătate Tekirgholul nostru, sunt următorii factori: soarele, climatul, băile de mare, nomol şi lac La aceştia se mai adao- gă şi faptul de mare importanţă şi care în (fcărţile ce Ie avem nici nu este de loc amintit că Ia nici o staţiune balneară nu există loc mai proprice pentru exerciţii fizice de gimnastică suedeză şi înot, decât plaja caldă şi nisipoasă a mării şi marea. Am văzut pe plaja din- nainte „Oficiului naţional de Educaţie fizică“ (O. n. e. f ) şi a taberei „Prietinii Mării“, dela Tekirghiol-Eforie la cari institute am avut onoarea dea ţinea şi câteva conferinţe medicale, pe ministrul dr. Lupu, complect gol făcând gimnastică suedeză şi jucând minge cu câţiva amici ai domniei sale, în timp, ce a- lături fostul şi desigur şi viito- rul ministru Mihalache, făcea culcat pe plaje alături de stuenţii „O. n. e. f. cele 4 mişcări ale teoriei înotului.

Dintre braşovenii veniţi la mare şi lac am văzut familiile dr. Voicu Niţescu, (Constanţa), dr. Bleahu [(Movilă), d-na dr. Câmpianu, d-na dr.; Ciurea (Mo- vilă), Prof. Todicesu, prof. Ma- ximilian (Constanţa) d-şoara şi d. Popovici,prof. Oancea (Eforie) dna Popescu-Bogan Profes. Ma- ximilian, pictorul nostru apre- ciat, deschisese la Constanţa ş’o foarte frecventată expoziţie de tablouri carpetine. Tekirghiol-Movilă este aşezat la 18 km. spre sud de Cons- tanţu, iară lacul numit „Ghiol având o suprafaţă de peste 10 0 0 hectare este separat de mare prin o limbă îngustă de pământ de 12 0 metri, până la 10 0 0 m. Afară de staţia Tekirghiol-Mo- vilă spre Constanţa există şi Tekirghiol-Eforie şi Tekirghiol- sat, unde poţi avea exact ace- iaşi factori terapeutici ca şi la Movilă, cu numai jumătate din cheltuielile ce le ai la Movilă, unde o cameră bună în plin sezon costă lunar cam 15.000 Lei, iar alimentaţia cam 500 lei pe zi de persoană.

In schimb în corturile "Onef.-ului" şi ale Asociaţiei "Prietinii Mării" dela Tekirghiol-Eforie se putea trăi cu 200—250 Lei pe zi casă şi masă, adevărat nelo- cuind în vile, dar având în schimb necontestabilul avantaj al traiului într’adevăr Uiber, "la vie en plein air" în adevăratul înţeles al cuvântului, fiindu-ţi posibil să petreci toată ziua şi masa chiar s’o iai aşa în cos- tum de baie. Cei-ce au avut ingenozitatea, ca cu 5000—6000 Lei să-şi cumpere singuri cor- tul, au ieşit din punct de vedere economic şi mai bine, Iară viaţa în cortul bine construit, repet încă odată, n’are nici un des- avantaj. Fiindcă şi toate nume- roasele colonii şcolare şi sana- torii dela Tekirghiol-sat, Eforie şi Movilă, aveau cam acelaşi program ca şi Oficiu naţional de educaţie fizică (O. n. ef.) trebue să amintesc în scurt a- cest program, care ar trebui să servească de model tuturor vi- zitatorilor de acolo, cari nu vin pentru indicaţiunea separată a băilor calde de nomol.

a) Culcarea ora 10 seara, scularea ora 6 ;

b) 6—6 1/4 ore exerciţii fizice;

c) 6 1/4—7 ore dejunul;

d) 7—10 ore plaje, expunând corpul cât se poate ;de gol în întregime la soare şi intrând cât de des şi în mare spre a înota şi a te răcori. Vom "arăta la descrierea băilor de soare cum trebuesc făcute.

e) 1 0 —1 2 ore ghiol, şi anume cam 1/2 oră ungându-te cu renumitul nomol, te expui la soare şi vânt până ce se usucă şi apoi intrând în lac 1/4 de oră speli nomolul. Natural timpul e puţin mai larg măsurat, căci de multe ori ai de parcurs dis- tanţe destul de mari dela locu- inţă până la lac. Pentru că apa lacului este aşa de sărată, în- cât se depune în cristale pe piele şi apar mai clar după-ce te-ai uscat, pe de altă parte din cauză, că rămân adesea pe corp părţi umbrite de nomol, mulţi au obiceiul destul de bun, ca în drum spre casă să mai între încă odată în mare.

f) 12 1/2—1 1/2» ore masa. Dela 1 ore odihnă. Cei-ce locuiau în corturi din cauza căldurei înăbuşitoare din ele, făceau cu mult profit iarăşi la praje această odihnă. Dela 4l/2—5 ore cacao.

g) 5—V h ore jocuri de min- ge, plimbări pe mare, canotaj, pescuit etc., în grupe şi după gusturi şi predilecţii. Dela 7 1/2« —8 1/2 ore masa de seară.

Cei ce voiau să profite şi mai mult de abundenţa aşa de mare a razelor ultraviolete dela ţărmul mării, ca şi când te-ai afla la o altitudine de 9000 metri, deja la ora 5 dimineaţa sunt pe plaje, mai cu seamă, că în orele de dimineaţă, când razele calorice cam periculoase, la cei-ce încă nu sunt obicinuiţi, dând un dureros criteriu al pielei, sunt puţine, pot utilisa | mai bine efectul aproape ime- ; diat vizibil ai razelor ultravio- lete. Din acest program am putut vedea, ce factori terapeutici se utilisează şi anume: a) Plaja cu băile de soare şi de mare şi aerul de mare. b) Ghiolul cu ungerea cu nomol şi băile de lac şi comune la amândouă şi la plaje şi la Ghiol exerciţiile fizice. Vom descrie pe scurt, pe rând aceşti factori şi cum trebue aplicaţi atât la omul să- nătos cât şi cetebolnav, arătând cari sunt bolile, cari beneficiază mai mult de aceşti factori şi a- rătând şi contra indicaţiile.

Gazeta Transilvaniei, 1 Septembrie 1927