Continuitatea daco-romană a pornit de fapt de la o legendă în urmă cu 500 de ani. Se spune că negustori italieni aflați în trecere prin țara lui Matei Corvin la sfârșitul secolului al XV -lea, au descoperit că o parte din țărani vorbesc o limbă asemănătoare cu al lor. Cronicarul de curte al regelui, Bonfini, a expus teoria sa, după care, dacă în vechime pe teritoriul transilvan au locuit daci, atunci înseamnă că locuitorii de atunci au fost descendenții acestora.
Pentru o continuitate daco-romană și o etnogeneză a poporului român pe teritoriul României de astăzi lipsesc dovezile scrise sau arheologice. Despre cuceritorii vremelnici al acestui teritoriu există informaţii abundente. Însă pentru o existenţa a populaţiilor ce locuiau pe teritoriul carpato-danubiano pontic din secolele III d HR şi până în secolul IX d Hr lipsesc orice documente. Mai precis cu privire la populaţiile daco-romane sau geto-dacice. De aceea s-a trecut la presupunerea câtorva dovezi de continuitate a vietii geto-daco-romane.
Una dintre ele este "Cultura Ipotești–Cândești", o cultură materială a populației autohtone de pe terit. României din sec. 6-7, denumită astfel după numele satelor Ipotești (Olt) și Cândești (Buzău), unde a fost identificată și datată.
Numai că istoriografia consacrată spune cu totul altceva, această cultură a ținut de triburile de slavi timpurii.
° ° °
Cultura Ipotești–Cândești a fost o cultură arheologică din Europa de Est. S-a dezvoltat la mijlocul secolului al VI-lea prin fuziunea elementelor culturilor Praga-Penkovka și Praga-Korchak și a culturilor locale (inclusiv germanice și romane) în zona dintre Prut și Dunărea de Jos. Se întindea în Dunărea de Jos pe teritoriul României și Moldovei. Populația zonei era formată în mare parte din slavi timpurii. Există păreri că a derivat din cultura Cernyahov și a reprezentat un grup de Ante, dar și amestecat cu Sclaveni. Casele erau identice cu colibele slave din zonele Praga-Korchak și Penkovka.
° ° °
Tot așa "Cultura Dridu", o presupusă cultură a geto-dacilor trăitori pe aceste meleaguri este cunoscută internațional ca și "Cultura Balcanico-Dunăreană" și nu are nimic comun cu dacii, geții sau romanii.
° ° °
Cultura balcanico-dunăreană a fost o cultură arheologică medievală timpurie care a apărut în regiunea Dunării de Jos în secolul al VIII-lea și a înflorit până în secolul al XI-lea. În Bulgaria este de obicei denumită cultura Pliska-Preslav, în timp ce în România este numită cultura Dridu. Este mai bine reprezentata pe teritoriul Bulgariei Centrale și de Nord de astăzi, deși probabil s-a răspândit și la nord de Dunăre datorită extinderii continue a Primului Imperiu Bulgar asupra teritoriului României de astăzi. Cultura balcanico-dunăreană este descrisă ca o cultură slavo-bulgară timpurie dar, pe lângă elementele slave și bulgare, posedă și unele componente romanice. Cu toate acestea, acest lucru apare doar în regiunile sudice din ceea ce este acum sudul Bulgariei, toate fiind puternic influențate de Imperiul Bizantin. Exemple celebre ale acestei arhitecturi sunt capitalele bulgare timpurii Pliska și Preslav, pe lângă Palatul Omurtag și Complexul Peșterilor Murfatlar. Unii savanți împart această cultură în două subgrupe. Deoarece influența bizantină a fost mai puternică în sud, descoperirile din nord sunt în întregime slave.
Despre Complexul Rupestru de la Murfatlar ramas necunoscut românilor, am scris aici:
https://techirghiol.com/bisericile-rupestre-de-la-murfatlar-basarabi
° ° °
Primii Vlahi au fost indentificati în Balcani de către bizantini care le-au dat numele că atare pentru a-și aroga sieși dreptul unic de a se numi romani, moștenitori de drept ai Imperiului Roman de Est. Tot în Balcani au apărut și primele Țări Valache, Megalovlahia și Mikri Vlahia, ca mai tărziu să apară și pe teritoriul României de astăzi, Valahia și Moldo-Valahia.
În imagine Complexul Rupestru de la Murfatlar la descoperirea sa.