Cover Image

Palasul Mare - Constanţa

Publicat de Aurel Băjenaru, 16 Iulie 2021
Timp de citire: 16 minute

(Despre satul Palazul Mare, ale carei origini sunt demult uitate, acum cartier al Constantei. Un sat intemeiat candva de un bei si in care "concubinajul facea ravagii" in 1936)

Satul Palasul Mare, a fost creat pe la inceputul veacului al XVIII- lea. de către un bey, a cărui origină pare a fi grecească, anume Caragea bey. Acest bey şi-a aşezat conacurile sale pe marginea lacului Siut-ghiol, fiind astfel in imediata apropiere a apei, care in Dobrogea stepoasă, constitue elementul principal necesar creşterii vitelor.

Astăzi satul s’a mărit, evoluand treptat şi are următoarele vecinătăţi: La nord se mărgineşte cu lacul Siut-ghiol. La sud cu municipiul Constanta, de care' il desparte circa 6 km. La răsărit străbătand cu barca 1 km. pe lacul Siut-ghiol, oricine are prilejul să admire cea: mai bună staţiune balneară dela Marea Neagră; Mamaia. La apus se mărgineşte cu şoseauai judeţeană Tuloea—Constanţa.

Pentru a reveni la felul cum a evoluat satul, şi pentru ca să putem studiu mai bine, scurtul istoric al acestei evoluţii, e necesar să impărtim timpul dela 1800 şi pană azi in 3 perioade.

Prima perioadă dela 1800 pană la 1852. Dela 1852 pană la 1878 a doua perioadă şi a treia perioadă dela 1878 pană in zilele noastre. Paralel cu studierea istorică a acestor perioade, vom căuta să vedem, care au fost faptele economice ce au dat ţăranilor posibilitatea de trai in această comună.

Prima perioadă, care incepe pe la 1800, data cand s’a stabilit Caragea bey, prim aceste locuri şi pană la 1852, prezintă dim punct de vedere economic o importantă minimă. Creşterea vitelor era pe vremea aceia singura ocupaţie, care insă din cauza comerţului aproape inexistent, era foarte puţin rentabilă. Probabil, că tocmai faptul acesta l’a determinat pe bey să construiască o moară de vant, care din uiumul (zeciuială), ce lua pentru măcinat, aducea un venit sigur. Agricultura se făcea numai pentru nevoile casei, iar locuitorii erau foarte rari. Prin stepa dobrogeană trebuia să străbaţi zeci de kilometri pentru a da de un sat, unde ' cateva cocioabe mizerabile erau stranse langă grajdurile şi acareturile beyului. Nelipsita geamie dădea un aspect pur oriental acestor case, fiind aproape uitată epoca in care Mircea cel Bătran stăpanise aceste meleaguri.

Un astfel de aspect prezenta şi satul Palasul Mare. Singura caracteristică, care dă o notă nouă, fiind aceia, că in loc de turci, populatiumea de aici era un amestec de turci cu refugiaţii tătari din. Crimeia.

Aceşti tătari s’au refugiat aci din Crimeia, pentrucă li-se făcea persecuţii de ordin religios de către Rusia. Ocupatiunea acestor tătari era plugăria, insă uneltele primitive şi felul cum lucrau pămantul, făcea ca produsul obţinut să fie insuficient chiar hranei lor. Deaceia, după cum şi mai sus spuneam, epoca aceasta primă prezintă foarte putină importantă economică.

Epoca a Il-a pană la 1878 prezintă mai ales din punct de vedere economic o importantă foarte mare şi iată de ce: Intre ruşi şi turci incepuse incă dela anul 1852 un război. Armatele aliato ale englezilor şi francezilor interveniră la 1853 in favoarea turcilor, pentrucă pericolul slav periclita interesele comerciale in Orient ale englezilor şi francezilor. Un corp din această armată debarcă la Constanta şi fură cantonate pe malul lacului Siut-ghiol, in imediata vecinătate a satului. Ciuma, care incepu să secere soldaţii acestui corp de armată, făcu victime numeroase şi in sat. Populaţia ingrozită de acest flagel fugi părăsind satul şi avutul lor. Abia după 10 ani, pe 1a. 1863, incepură urmaşii celor muriţi de ciumă să se reintoarcă la vetrele lor.

Pe ruinele vechi, incepură incercări timide de construcţii noi, un nou sat se clădea: era Palasul Mare, pe care il cunoaştem noi astăzi.

Fertilitatea terenului de langă lac atrase noi elemente. Bogăţia lacului in peşte face ca lipoveni să vină in număr mare vara la pescuit, contribuind astfel la desvoltarea economică a satului.

La 1877 declarandu-se alipirea Dobrogei, Constanta sub ingrijirea regelui Carol I, incepe desvoltarea ei. Odată cu Constanta satul Palasul Mare capătă uni nou avanţi in desvoltarea lui.

Privind amandouă epocile la un loc, vedem că stăpanirea turcească a făcut ca situaţia economică a satului să fie staţionară. Faptul acesta se datoreşte turcilor ,cara neglijau comerţul, căruia ii dădeau putină Importantă.

Epoca a III, care incepe la 1878, a avut asupra satului Palasul Mare o importantă capitală. In adevăr, in această perioadă de stăpanire romanească, satul a progresat foarte mult in direcţia economică. Romani din ţinutul Barsei, atraşi fiind do terenul prielnic creşterii oilor, vin' cu turmele lor şi se stabilesc in Dobrogea.

Lacul Siut-ghiol dand din belşug apa necesară creşterii oilor, a făcut ca foarte mulţi din aceşti romani să se stabilească in satul Palasul Mare. Produsele de la oi ca branza, lană, lapte etc. Ie plasau pe piaţa Constantei, unde prin măsurile luate de inţeleptul rege Carol I, aveau cătare.

Ruşii care veniseră şl ei atraşi de bogăţia lacului in parte, găsesc pe piata Constantei un debuşeu foarte prielnic desfacerii vanatului lor.

Stabilirea a doi mari moşieri in sat, face ca şi plugarii să inceapă agricultura mai raţional. Pe preţ de nimica au cumpărat, de la tătărd şi turci suprafeţe intinse de pămant, cu capitaluri mari obţinute de la diferite instituţii de credit au inceput agricultura in stil mare şi au. reuşit in incercările lor.

Cam aceasta a fost situaţia economică a satului pană la războiul mondial, insă pentru ca să ne dăm seama şi să vedem care ar fi metodele economice de indreptare pe viitor, a acestei comuni e necesară o studiere mai amănunţită a perioadei de după războiul mondial.

După războiul mondial, a inceput să fie aplicată mare reformă, agrară şi anume, improprietărirea ţăranilor cu loturi, variind după suficienţa terenului, pană la circa 5 ha.

Prin improprietărirea ţăranilor din corn. Palasul Mare, lovitura ce s’a dat agriculturei, a fost foarte puternică. Cei improprietăriţi neavand unelte şi vite, lucrează insuficient pămantul şi deci produsele scad in calitate şi'cantitate.

Imprumuturile nechibzuite şi pentru nevoi străine, agriculturii face ca mulţi din cei improprietăriţi să-şi inchirieze şi' mai tarziu să-şi vandă terenul. Temurile au fost vandute catorva avocaţi din Constanţa, ce nu au nimic cu agricultura şi care au inchiriat pămantul lor catorva arendaşi.

Aceasta este — foarte sumar — situaţia ţăranilor plugari din satul Palasul Mare.

Scurtul rezumat istorie şi economic, cred că a fost suficient pentru ca oricine să-şi poată face o părere, de felul cum a evoluat satul meu.

Cu acest rezumat, terminand partea introductivă .trecem la esenţialul acestei monografii economice ,pe care in limita posibilităţilor mă voi forţa să o fac cat mai aproape de indicaţiile date de dl. prof. univ. G. Moroianu.

Numărul populaţiei este de 1365 suflete compuse din 370 familii. Repartizarea locuitorilor pe naţiuni ar fi cam următoarea:

Romani 300 loc. dand un procent de 21.97
Germani 690 „ „ 50.54
Turci şi tătari 218 „ „ „ „ 15,97
Tigani 122 „ „ „ „ 8,97
Bulgari 20 „ „ 1,46
Alte naţiuni 15 „ 1,09
Total 1365 suflete 100

Cei mai mulţi sunt Germani, care au venit aici aduşi de reg. Carol I, in calitate de colonişti, spre a da exemplu gaspadarilor noştri. După datele căpătate, au fost colonizaţi pe la 1898, vre-o 15 familii germane.; in mulţirea s’a făcut mai ales după războiul mondial, cand Germani din celelalte centre vin atraşi de vecinătatea oraşului.

Ca număr, după Germanii vin Romanii, care s’au stabilit aici mai ales in timpul construirii portului Constanţa.

Turci şi tătari sunt cea mai veche populaţie, In ultimul timp ei au inceput să emigreze in Turcia.

Starea economică a satului se prezintă astfel.

Avem 3 proprietari mari, care deţin in total 1300 ha.
7 proprietari, care deţin cate 25—30 ha, 200 ha.
100 proprietari, care deţin cate 5—10 ha. 700 ha.
40 proprietari, care deţin cate 1—5 ha. 150 ha.
Islazul pentru păşune al comunei 500 ha.
Total 2850 ha.

Acest teren a fost cultivat in anul agricol 1935—1936, după dateleoficiale ale primăriei, in felul următor:

Orz s’a cultivat pe supraf. de 1058 ha.
Ovăz 229 ba.
Grau 144 ha.
Porumb 427 ha
Dughie 150 ha.
In 10 ha.
Mei 10 ha.
Fasole 20 ha.
Ceapă 6 ha.
Cartofi 7 ha.
Varză ≫ ≫ 3 ha.
Vii pe rod 21 ha.
Vii fără de rod 15 ha.
Bostane 80 ha.
Total: 2180 ha.

Restul de pămant a fost lăsat ca islaz pentru oi şi vite mai mari. Fasolea soia nu sa cultivă pe raza acestei comuni. Uneltele agricole utilizate in lanul agricol 1935—36, tot după statistica primăriei sunt

Pluguri cu o brazdă — — — — — — 147
Pluguri cu 2 brazde — — — — — — 32
Tractoare — — — — — — — — 3
Semănătoare — — — — — — — — — 10
B o r a n e -------------— — — — — — — — 38
Borane — — — — — — — — — — 17
liăriţe — — — — — — — — — — 15
Prăşitoare — — — — — — — — — 18
Seeerătoare — -----— — — — — — 17
Vanturătoare — -----— — — —. — — 9
Maşini de treerat — — — — — — — 2
Vite do muncă sunt: 197 cai şi 20 boi.

Din datele de mai sus ne dăm seama imediat că uneltele agricole sunt insuficiente şi insuficienta aceasta face ca produsele agricole obţinute să fie de calitate inferioară.

Mai avent in sat' un număr de 203 vaci de lapte, care prin produsele ce furnizează, dă; posibilităţi de trai lla o mulţime de oameni. Oi avem 1200, care deasemenea sunt un venit sigur.

Ziua de lucru a muncitorului se plăteşte cu 50 lei fără hrană.

Starea culturală

In sat avem 2 şcoli, una romană icu 2 posturi de invăţători şi cu o conducătoare de grădiniţă de copii, frecventată de 120 copil. Frecventa e cam slabă, cauza spune dl. director al şcoalei, se datoreşte minoritarilor, care nu-şi trimit copii la şcoală. Mai este o şcoală confesională germană cu un post şi cu 40 elevi.

Comuna nu are cămin cultural. Biserici sau case de rugăciuni avem după cum urmează: Una casă de rugăciuni şi in prezent din fondurile ce s’au strans se clădeşte o biserică ortodoxă. Preotul e bugetar. O biserică catolică, preotul e plătit de catolicii din sat şi o biserică baptistă. O casă de rugăciuni protestantă ! O geamie turcească.

In sat există o mulţime de analfabeţi, in ultimul timp prin măsurile energice ce s’au luat, se obsearvä o scădere a numărului analfabeţilor.

Starea sanitară

Din cauza vecinătăţii lacului unde sunt ţanţari, in sat sunt foarte mulţi bolnavi de friguri. După statistica autorităţilor sanitare, in anul 1930 au fost 380 bolnavi. S’au luat măsuri trimiţand un agent sanitar, care dă chinină in mod gratuit bolnavilor.

Tot in legătură eu starea sanitară, este şi natalitatea; in sat s’au născut in anul 1936 un număr de 66, dintre care au murit 36 persoane, cei mai mulţi in primele săptămani după naştere, cauza probabil că e proasta ingrijire.

Căsătoriţi sunt in anul 1936 unsprezece. Divorţaţi nu sunt deloc.

Concubinajul face ravagii in sat ,atacand bunele moravuri, sunt. 70 familii care trăesc in concubinaj. Autorităţile ar trebui 'să iea măsuri.

Industrii, meserii şi ferme şi comerţ

De o industrie nu poate fi vorba in sat, cel mult am putea aminti de uzina de apă „Caragea Dermen“, care alimentează oraşul Constanţa cu apă. Această uzină are un debit de 6000 mc in 12 ore.

Meseriaşi avem 2: un turc, care are atelier mecanic; un german, care are atelier de ferărie.

Relativ la ferme putem zice că sunt 2.

  1. Ferma d-luii ministru al armatei Gral Paul Angelescu, care prin sacrificiile băneşti ce a făcut, a dat un exemplu frumos ţăranilor.

  2. Ferma dlui General Butunoiu

Comerţul se prezintă astfel:

Avem' 4 magazine de coloniale. Patronii sunt 3 germani şi un roman.

Avem; 2 carciumi, patroni sunt amandoi bulgari.

Din 3 cafenele, cate sunt in sat, 2 sunt romaneşti şi una e turcească.

In această ultimă parte, după ce am cunoscut toată situaţie economică a satului, voi căuta să dau, după concepţia mea proprie, cateva norme de indreptare a stării economice a satului meu. Părerea mea este, că numai prin o colaborare a tuturor locuitorilor, prin crearea de cooperative s’ar putea face ceva, şi iată cum: Cooperative s’ar putea crea ; in sat in mai multe.directii şi anume:

a) Cooperativă pentru valorificarea laptelui şi a lanei.

b) Cooperativă pentru vanzarea articolelor de colniale şi manufactură.

c) Un sindicat al muncitorilor cu braţele şi cu cărutelej pentru valorificare muncii lor.

Pentru ca să ne dăm seama de importanţa cooperativelor, să luăm exemplul creerii unei cooperative pentru valorificarea laptelui şi lanei.

In comună am spus, că sunt 203 vaci de lapte şi 1200 oi. Socotind 8 litri lapte de vacă in medie zilnică, avem 1624 . lapte zilnic inmulţit cu 365 zile, avem 592.760 litri lapte anual..

Acest lapte o cumpărat de lăptari la preţul de 3 lei litrul şi revandut de ei la preţul fixat de primăria Constanţa de 8 lei litrul, deci ei au un caştig de 5 lei la litru fără ca să pună o muncă prea mare.

Caştigul anual al acestor lăptari e de 2.963.800 lei, impărţit la 203 vaci, care produc laptele, avem 14.600 lei de fiecare vacă, deci incă de 2 ori preţul vaci, la aceşti bani crescătorul ar putea să-şi inmulţească numărul animalelor şi să le dea o hrană mai bună. Numai crearea unei cooperativa ar da posibilitatea cresctorului să-şi valorifice produsele la adevărată lor valoare.

Oile prin lana lor dau un profit şi mai mare, totuşi aceiaş speculă se face şi cu ele de către negustori ce nul sunt — cel puţin — romani.

Romanizarea şi ridicarea vieţii economice a satului Palasul Mare, nu se poate face decat prin orientarea tuturor activităţilor către cooperative.

Invăţătorii şi preotul din sat, oare au un oarecare prestigiu, ar trebui ca pe langă ocupaţiunile lor să se pogoare,in mijlocul locuitorilor şi să propage ideia cooperatistă.

Am căutat să stau de vorbă cu locuitori din sat, şi sunt aşa de dezorientaţi de speculă, incat o incercare de a creea o cooperativă, ar da greş. Numai ultivarea lor pentru ideia cooperatistă şi insuflarea credinţei in această idee ar putea da mai tarziu roade.

Toţi cei ce au creeat cooperative, au făcut mai intai să biruiască ideea cooperatistă, tot aşa vom; proceda şi noi. Cooperativele sunt tot atatea comori, care nu aşteaptă decat o mană harnică şi o minte ageră ca să le descopere. Cei ce vor inflorirea economică a satului, ar trebui să aibe o singură deviză: „COOPERATISMUL".

FLOREA DTRU
OBSERVATORUL SOCIAL-ECONOMIC, aprilie - iunie 1937

° ° °

In imagine o cherhana de la Palazu in 1928.

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

166
Techirghiol
28.09.2021 19:59
Actual: 16° C
Viteza vantului: 5,78 m/s