Parfumul trecutului

Publicat de Aurel Băjenaru, 19 Martie 2026
Timp de citire: 3 minute

Parfumul trecutului e uneori greu de prins în cuvinte. Îl simți ca pe o adiere vagă, ca pe o amintire care nu-ți aparține pe deplin, dar pe care încerci totuși s-o înțelegi.

Poate că acele fragmente rămase nu sunt decât schițe de moment, decupaje dintr-o lume care nu mai există decât în pagini îngălbenite. Și totuși, ele spun ceva esențial despre felul în care oamenii trăiau, visau și se bucurau.

La Techirghiol acasă, din câte mi-au rămas în memorie din poveștile transmise, viața era mai puțin spectaculoasă, ancorată în muncă și în ritmuri simple. În contrast, litoralul – cu Mamaia și Constanța sa – își construia deja o identitate a eleganței estivale, a evadării și a spectacolului.

Fragmentul de mai jos, publicat în ziarul „Adevărul” la 20 august 1931, surprinde tocmai această lume în devenire: o lume în care vacanța începea să capete formă, iar ideea de loisir devenea un eveniment în sine.

Concursul estival organizat pe plaja Mamaia nu era doar o distracție trecătoare, ci un semn al unei societăți care își descoperea gustul pentru aparență, originalitate și recunoaștere publică. Premiile pentru „cele mai frumoase pijamale” sau „cele mai distinse Naiade” pot părea astăzi naive sau chiar ușor amuzante, dar ele vorbesc despre o epocă în care eleganța se manifesta altfel: mai ludic, mai teatral, mai lipsit de graba care definește prezentul.

În același timp, detaliile aparent mărunte – numele bijutierilor locali, prezența unui reporter fotograf, promisiunea publicării în „Realitatea Ilustrată” – conturează o lume atentă la imagine și la memorie. Era începutul unei culturi vizuale în care momentul trebuia nu doar trăit, ci și imortalizat, validat, împărtășit. Astfel de evenimente nu erau doar despre cei prezenți pe plajă, ci despre felul în care acea realitate urma să circule mai departe, în paginile revistelor și în imaginarul colectiv.

Privind înapoi, contrastul dintre viața mai austeră de la Techirghiol și efervescența de la Mamaia devine cu atât mai interesant. El nu este doar geografic, ci și simbolic: între muncă și spectacol, între necesitate și dorința de a epata, între cotidian și excepțional. Iar în acest spațiu se naște, poate, chiar farmecul trecutului pe care încerc astăzi să-l reconstitui.

°°°

"După marile serbări navale cari atrag la Constanţa un număr foarte mare de vizitatori , statiunea noastră balneară maritimă pregăteşte

UN MARE CONCURS ESTIVAL la PLAJA MAMAIA.

Acest concurs va avea loc în ziua de JOI 20 AUGUST - inainte de amiază şi cu acel prilej se vor premia cele mai frumoase pijamale , maiourile cele mai originale , cele mai distinse Naiade şi cei mai drägälasi copii .

Acest concurs original va insemna clou -ul sezonului la mare si va atrage pe Plaja Mamaia tot ceia ce isi poate cineva inchipui mai frumos si mai distins.

De altfel cunoscuții bijutieri localitate , Hagi Pincu Sapira si E. Merlaub , au oferit de pe acum premii frumoase şi de valoare ce se vor decerna premianţilor.

Este dela sine inteles că , cu prilejul acestui concurs , d . S. Påsculescu , reporterul nostru fotografie din Constanta , va lua instantanee interesante din fazele concursului , precum si fotografiile premianţilor , cari se vor publica in revista REALITATEA ILUSTRATA , care organizează acest concurs . Juriul care va decerna premiile se compune din d -na Fulmen , ziarista ; Aurel Vulpe , primarul Constanţei : d -na Baby Ing. S. Aslan , etc."

Adevărul, 20 august 1931