Cover Image

Paşa de la Ianina

Publicat de Aurel Băjenaru, 7 Februarie 2023
Timp de citire: 5 minute

Paşa de la Ianina - povestea celui care a influentat considerabil destinele, viata si chiar cultura aromanilor din Balcani.

Anexarea Epirului la Grecia.

O telegramă din Roma comunică următoarele:

Se telegrafiaza din Durazzo, că călătorii cart vin din Grecia povestesc că provincia din Albania meridională care fusese guvernată până acuma de Zografos a fost încorporată definitiv la regatul Greciei, făcând parte din districtul Ianina.

Ştirile din Durazzo anunţă, că acolo a făcut o impresie profundă vestea că Epirul ar fl fost anexat de Grecia districtului militar Ianina. Există temerea că împrejurările ar împiedeca Albania să revendice pământurile sale astfel pierdute. Cu toate acestea convingerea că Italia vegbează pentru ca Albania să-şi realizeze aspiraţiunile sale drepte a mai liniştit spiritele.

Gazeta Transilvaniei, 11 octombrie 1914

° ° °

Epir este o regiune parte componentă din 1912 a Greciei mărginită la vest de Albania, la nord de Macedonia grecească. O parte însemnată a provinciei e acoperită de masive montane respectiv de lanțul muntos al Pindului.

[...]

"Cand spui Pind, Pindu, Pindou, Pindus... ar trebui sa spui in primul rand: vlah, armân, aromân, rămân, tsintsar, cuţovlah, blah, blahoi... Indiferent cum se autointituleaza ei sau cum sunt numiti de alte popoare balcanice: fârsheroti, grâmusteni, pindeni, cipani sau megleniti, trebuie precizat ca absolut toti fac parte din ramura sud-dunareana a poporului roman desi, cu amaraciune trebuie sa recunoasc, nu toti au constiinta apartenentei la filonul latin comun, otraviti fiind de propaganda greceasca criminala purtata sistematic de-a lungul anilor." (Pe urmele „picurarilor” vlahi din Pind)

[...]

Vechii greci au evitat din motive neclare să pătrundă în interiorul Epirului. Regiunea și-a câștigat notorietatea abia sub administrația romană când acesta a servit drept important nod strategic înspre posesiunile romane din est. Numeroși coloniști romani, soldați, legionari etc, vorbitori ai latinei provinciale au fost așezați de-a lungul pasurilor montane, mulți dintre aceștia fiind strămoșii aromânilor de azi din zonă. În evul mediu Epirul a fost cucerit de turcii otomani încă din secolul al XIV-lea și XV-lea. De prin 1780-1790, Epirul împreună cu alte provincii ale nordului Greciei de azi - cunoscute sub denumirea generică de Rumelia - au devenit posesiunea căpetăniei albaneze de religie musulmană renegată Ali Pașa cu capitala la Ianina. Când Grecia și-a declarat independența în a treia decadă a secolului al XIX-lea, Epirul a rămas sub suzeranitate otomană.


PASA DELA IANINA

Ianina, cucerită de curând de Greci, a fost pe la sfârşitul secolului XVIII şi începutul secolului XIX reşedinţa lui Ali Paşa, cunoscut prin romanul „Contele de Monte Cristo" a! lui Alexandru Dumas.

In realitate acest Beiu de Tepelena eră cu totul altfel, decum l-a descris romancierul francez. Pe când Dumas l-a făcut un martir, toţi câţi l-au cunoscut mai de-aproape , îl arată ca un bandit crud şi sângeros. Ali stă în „vechiul seraiu", — aşa îi ziceau citadelei, ce se afla pe o înălţime în partea de miazăzi a oraşului, — înconjurat de o gardă de corp de treizeci de mii de oameni, pe cari îi ştia pe toţi pe nume şi exercită o puter e despotică şi necontestată asupra întregei Albanii, Macedoniei, Epirului, Iliriei, etc.

Minunata sa memorie, care îi permitea să ţie minte numele şi fizionomia tuturor soldaţilor săi, îi prinse bine şi la exercitarea îngrozitoarelor sale planuri de răzbunare. Prin 1878, un Albanez ucisese într'o ceartă pe un văr al paşei. Aii paşa puse îndată să arunce pe nevasta şi copii ucigaşului, pradă tigrilor săi, chiar sub ochii nenorocitului, iar pe ucigaş l-a ars de viu.

Cu atât nu s'a mulţumit însă neomenosul despot. La vre-o 24 de ani după aceasta a momit în ţară, cu fel de fel de făgădueli pe un frate al victimei sale, care trăia într'o inzulă, şi după ce bietul om, care n'avea nici o vină, a dat în cursă, a pus de l-a legat de cozile a patru cai, cari l-au făcut bucăţi.

Despr e o altă nelegiuire a paşei ne-a povestit generalul francez Destrees. Acest general a fost trimis la 1812 de cătră Napoleon I, în misiune secretă pe lângă Ali, care îl primi foarte bine. într'o zi paşa, contrar obiceiului său, duse pe Destrees în haremul său şi îi arătă toat e femeile sale. După vizită Aii întrebă pe Francez, care femeie i-a plăcut mai mult. Fără să bănuiască ceva, generalul numi pe o sclavă, a cărei frumseţe l-a izbit mai mult. In urmă Ali pus e să se servească o masă delicioasă. La masă întrebă pe Destrees dacă ar vrea să vadă pe femeea, care i-a plăcut atât de mult. Destrees răspunse că da. In clipa aceasta la un semn al lui Aii, se ridică o perdea şi pe un fel de podeal ă apăru un eunuc, care ţinea în mână capul tăiat al nenorocitei sclave.

La vedere a ei paşa se porni pe un râs cu hohote , iar Destrees fugi îngrozit, ameninţând pe crudul albanez cu răzbunarea lui Napoleon. Paşaua nu se sinchisi însă, căci eră exact de bine informat despr e cele ce se petreceau în Europa, aşa că ştia că steaua lui Napoleon eră în declin...

Povestaş.

Cosanzeana, 27 octombrie 1914

In imagine Ianina, fosta capitala a Albaniei, acum in Grecia.

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

508
Techirghiol
25.04.2024 17:39
Actual: 19° C
Viteza vantului: 2.75 m/s