Despre plaja aceea neobișnuit de lată, sălbatică, singuratică, cu o atmosferă romantică aparte — parte din vechea "Plajă Nouă", odinioară a Techirghiolului — am mai scris cu diferite ocazii.
Între noi, techirghiolenii, era cunoscută drept „plaja la conductă”, fiindcă pe toată lățimea ei era străbătută de o conductă neobișnuit de groasă, de fapt două conducte alăturate. Ani de zile ne-am întrebat la ce puteau folosi, trecând evident de la lac, pe sub șosea, până în mare. Iată că, după aproape o jumătate de secol, aflăm în sfârșit povestea lor: o istorie legată de lacul cu nămol terapeutic și de o aproape-catastrofă ecologică provocată de operațiuni clandestine contra mediului, în vremea dictaturii lui Ceaușescu, scoase la iveală în revista Flacăra a lui Adrian Păunescu.
Am ajuns să mă interesez întâmplător de acest caz, după dezvelirea în oraș, acum ceva timp, a unei plăci memoriale în onoarea unor personalități care au contribuit la binele Techirghiolului — între care și Adrian Păunescu.
Adrian Păunescu? mi-am spus. Ce a căutat el oare aici?
Răspunsul l-am găsit într-un număr al revistei Flacăra din august 1982, primit „de acasă”, de la Techirghiol: aflat într-unul dintre vestitele sale turnee culturale pe litoral, Cenaclul Flacăra a ajuns atunci și la Techirghiol.
O seară a Cenaclului Flacăra la Techirghiol
Citez din revistă:
"Cenaclul Flacăra al Tineretului Revoluționar, organizat de C.C. al U.T.C. și revista Flacăra, condus de poetul Adrian Păunescu, a avut la Techirghiol în ziua de 8 august
1982 o intîmplare de poezie
și muzică. Din această seară a încetat să
mai existe formația Continental prin
pierderea lui Nicolae Enache, exclus pentru repetate beții. Alexandru Zărnescu,
Teodor Mazilu, împreună cu Idu Barbu și
Romeo Beianu au alcătuit un nou grup,
„Flacăra Pop". Le dorim succes. La Techirghiol au -revenit în cenaclu cei doi
membri ai grupului constănțean „Poesis", Eugen Baboi și Marius Batu, doi tineri
de o vie sensibilitate, care au interpretat
compoziția lor muzicală pe versurile Iui
Zaharia Stancu „Cintec șoptit". Vocile Ior
curate și sincere au fost primite cu
aplauze de publicul spectator din gradina
de vară a Techirghiolului (2.500 spectatori). Cenaclul Flacăra aduce în fața spectatorilor o stare a culturii române de aceea porțile sale
sînt deschise tuturor celor care au ceva
de spus. Pe scena cenaclului a debutat
Asan Feuzi din Techirghiol. Grădina s-a umplut de ochi, de voci, de suflete înserarea era risipită de mîinile care se legănau pe acordurile chitarelor sub semnul luminii, al luptei, al libertății. Noaptea cobora neagră, ca nămolul ghiolului, cobora spre noi îmbrățișîndu-ne, intenționind parcă să ne păstreze mereu tinerețea. La cîntecele de o profunda sensibilitate noaptea era luminată nu
numai de inimile noastre, ci și de flăcările chibriturilor aprinse din mîinile
spectatorilor. Astfel se croia un drum de
lumină prin noaptea liniștei. Zvîcnea tinerețea în noi. Ne 'simțeam stăpînind toate visele noastre. Ridicam mîinile liber:
spre stele, fixîndu-ne tălpile sigure pe
pămînt. în luminile scenei, pe ritmul nebun al pieselor formației „Iris", trupurile noastre cerșeau mișcare. Eram tineri și liberi..."
(sic! :D)
„Salvați Techirghiolul” — ancheta declanșată de Păunescu
Revenind la povestea conductelor și a lacului, la fața locului, Păunescu — influent creator de opinie al societății socialiste — a fost sensibilizat de scăderea calității nămolului terapeutic și de diminuarea „productivității” apei. A încurajat declanșarea unei anchete reportericești și a publicat în Flacăra un ciclu de articole intitulat „Salvați Techirghiolul”.
În Flacăra din august 1982, doamna Sanda Samson, șefa Laboratorului de chimie a apelor minerale și nămolurilor terapeutice de la Institutul de Medicină Fizică, Balneoclimatologie și Recuperare Medicală, trăgea un puternic semnal de alarmă asupra modificării calității nămolului:
• Lacul Techirghiol este un sistem în continuă schimbare, influențat de chimismul apei și de viața biologică/microbiologică.
• În ultimul deceniu, ritmul accelerat al acestor schimbări a produs un „șoc ecologic”, la care organismele formatoare de nămol (fitoplancton, zooplancton) nu s-au putut adapta.
• Capacitatea lacului de a produce nămol (peloidogeneză) s-a redus drastic.
• Biomasa algelor și crustaceelor generatoare de nămol s-a prăbușit.
• Artemia salina a scăzut de la circa 2000 indivizi/dm³ (înainte de 1954) la 72/dm³
Lacul devenise mult mai puțin productiv.
Evacuări nocturne de apă în mare
Un pasaj șocant din aceeași anchetă:
"Devenind mai puțin productiv, ne puteam aștepta ca prin măsurile întreprinse
lacul Techirghiol să fie ajutat să-și recapete productivitatea. Dar iată că din Instrucțiunile provizorii privind protecția și
exploatarea rațională a nămolului și apei
din lacul Techirghiol, instrucțiuni emise la
30 ianuarie 1977 și de al căror cuprins am
luat știre prin bunăvoința doctoriței Cornelia Degerata, directoarea Institutului de medicină fizică, balneoclimatologie și recuperare medicală, am aflat că încă la
acea dată se putea spune că, în perioada
de maximă creștere a nivelului lacului,
s-a evacuat și s-a pompat în mare o cantitate de circa 10 milioane metri cubi de
apă, care a antrenat o imensă rezervă de
săruri minerale (560 000 tone), peste 2000
tone de nămol în suspensie și — ceea ce
este mai important — peste 4 000 tone de
biomasă peloidogenă. Dr. Cornelia Degerata :
— S-a aruncat în mare floră și faună din
Lacul Techirghiol, fără să se țină seama
că efectul negativ este de lungă durată
iar cel pozitiv, scăderea nivelului lacului,
este doar unul de moment. Asta s-a întîmplat prin ’73’—74. în ’81 s-a dat iarăși
dispoziție să se pompeze apă din lac în
mare și într-o noapte s-a pompat.
— într-o noapte, ziceți ?
— Așa știu.
In urma acestor decompresări ale lacului
s-au creat condiții să se scurgă spre Techirghiol alte valuri de apă dulce care
este de înțeles că au spălat nămolul și l-au
sărăcit în substanțe minerale. Iar mineralizarea apei — așa scăzută cum e — se menține încă în limite acceptabile tocmai pentru că apa dulce s-a îmbogățit în substanțe minerale în urma acestui proces ce afectează de fapt rezerva totală de nămol terapeutic care se ridică, după cum am
aflat, la 400 000—500 000 metri cubi. Este
acesta și motivul pentru care doctorița
Cornelia Dăringă, directoarea Sanatoriului balnear Techirgiol, ne spune că pomparea apei din lac în mare este ultimul lucru pe care-l avem de făcut."
Cauza reală a creșterii nivelului lacului
Geologul Petru Lungu explica problema astfel:
• Bazinul lacului se află pe calcare sarmațiene, roci poroase cu permeabilitate extrem de ridicată (40–120 m grosime).
• Introducerea irigațiilor în 1972 a dus la infiltrarea masivă a apei dulci în calcare.
• Acestea au acumulat 300–400 milioane m³ de apă, scurgând-o treptat spre lac.
• Aportul de apă dulce a diluat salinitatea și a mărit suprafața lacului de la 10,7 km² (1970) la ~12 km² (1981).
Până astăzi, sistemele de interceptare, digurile create la capatul de vest al lacului si pompe de evacuare, funcționând la 38% din capacitatea necesara, au deviat aproximativ 24 milioane m³ de apă, care altfel ar fi ridicat nivelul lacului cu 2 metri și ar fi putut duce, teoretic, la unirea Techirghiolului cu marea.
În acest context, Păunescu are meritul de a fi făcut publice aceste practici ilegale și profund dăunătoare ecosistemului — golirea lacului în mare prin cele două conducte de pe plajă — și, ca personalitate respectată și temută a epocii, a contribuit la stoparea lor și la protejarea calității apei și nămolului lacului Techirghiol.
La marginea acestor relatări trebuie să adaug că, personal, sunt uimit de angajamentul față de această resursă naturală a orașului, manifestat de fostul personal medical și de conducerea Sanatoriului Balnear. Ei au dat dovadă de un spirit critic remarcabil într-o societate puternic cenzurată și subordonată directivelor venite „de sus”, de la partidul unic comunist.
Această atitudine contrastează puternic cu ceea ce a urmat sub conducerea doctorului Vlad Moraru — medic aliniat ideologic în mod absolut Partidului Comunist — dar a cărui echipă, potrivit relatărilor presei libere din anii 2006–2007, a adus Sanatoriul Balnear Techirghiol în pragul ruinei prin ceea ce a fost descris drept o „economie de clan”, marcată de deturnări de fonduri, delapidări și dezinteres.


•••