Populatiunea Dobrogei la 1878

Publicat de Aurel Băjenaru, 31 Decembrie 2023
Timp de citire: 4 minute

Reformele administrative introduse în Imperiul Otoman de la 1856 au dus la o repopulare a Dobrogei după ultimul război ruso-turc. Legea vilayetelor prin care se creau noi diviziuni administrative duc în 1864 la crearea Vilayetului Dunării care includea Bulgaria de astăzi împreună cu Dobrogea. Noile legi ale colonizării atrag printre alții și o mulțime de moldoveni sau austro-ungari/ardeleni aici. Iată mai jos și o prima statistică românească, probabil aproximativă, a populației teritoriului care avea să devină românesc două luni mai târziu, la 14 noiembrie 1878.

° ° °

Estragemu dintr'unu articolu alu „Timpulu" urmatoarele date privitore la populatiunea Dobrogei, la starea ei culturala si morala:

Populati'a Dobrogei consista din romani, bulgari, rusi, tătari nogai, turci, (parte osmani, parte pomaci), cerchezi; germani din Basarabia si tienutulu Odesei, greci, ţigani, armeni si evrei (numai in orasie).

Aceste populatiuni forte amestecate trăiau sub regimulu asia numitului patentu de colonizatiune alu înaltei Porţi, una din legile cele mai liberale si mai democratice nu numai a imperatiei otomane, ci a Europei in genere.

Pamenturile se dau locuitoriloru gratis. In cei de'ntai siase ani ai posesiunii, locuitorii erau liberi de orice dare fonciara, ba chiar de darea numita a rescumperarii serviciului militar.

Dupa doue-dieci de ani coloniştii devinu proprietari definitivi ai pamenturiloru ocupate. Traindu sub regimulu unei absolute libertăţi a consciintiei, punidu-li-se la dispositie pamenturi roditoare fara de nici o plata, neavendu a plati de câta odată pe anu darea pentru turme.

Dobrogenii dupa a loru proprie mărturisire, au avutu sub guvernulu Porţii traiulu celu mai fericita cu putintia. Daca acest'a n'ar fi fost astfelu, n'ar fi emigrata moldoveni, rusi, germani, tătari cu miile in acele tienuturi.

Romanii (moldoveni 33,000 plus câte-va mii de ardeleni) cuprindu si orasie si sate. In Tulcea sunt 5,000 si asemenea in numeru mare sunt in Macinu (1000), Mahmudie, Isacce, (Vadulu lui Isac). In frumosulu satu Grecii sunt 400—500, apoi aprope neamestecati sunt in marile sate Niculitielu, Topala si Basova. Aproape neamestecati mai sunt in satele: Saranus, Caraibel, Sarighiol (Laculu galben) Agighiol (Lacul amar), Calica, Sabatigi, Cataluiu, Nalbant, Casla, Samova, Parchis, Racheî, Lungavitia; la munte .in Tiufirca si Iaitia; in fati'a Galaţilor in Vacareni, Garbina si Jijila; spre sudu de Macin in Turcuaea, Satu-nou si Peceneaga.

Amestecaţi cu Mocanii sunt moldovenii in marele satu Doinii, la Fântâna berbecelui (Koiunbunoru), la Igrumatu, Cemsileru, Araklaru s. a. m. d. Imprejurulu Rasovei sunt curata romanesci Cocarlenii si Satulu-romanu (Ohlakioi.)

Apoi se intindu departe in tiera amestecaţi mai multa seu mai pucinu cu Tătarii si Bulgarii. In fine ardelenii (mocani) intru câta sunt asediaţi si nu umbla cu turmele, ocupa satele Varus, Garlice si Groapa-Ciobanului.

Pe langa multe biserici si o seama de scoli romane au doue mănăstiri: Cucosiulu si Nicolitielulu.

Tătarii formeza majoritatea relativa a popolatiunii din tiera. Parte sunt aseziaţi de multa, partea mai mare insa (60,000) au fosta isgoniti din Rusia la 1856, si au ocupata in Dobrogea unu teritoriu de vr'o patrudieci de mile pătrate. Ei se ocupa cu plugari'a, creşterea de cai si cămile si sunt chirigii pentru mărfuri din launtrulu tierii spre tiermulu Marii-Negre.

Osmanii sunt in pasialaculu Tulcei abia vr'o 2500. Cerehezii fuseseră aduşi in numeru de 20,000; Germanii locuiescu in patru sate ; la Malcociu vr'o 30 de familii catolice din Germania de sudu, la Cataliuiu 20 familii, la Ciucarova 50 familii amestecate cu Romani, Rusi si Tătari; la Falkenhain (Atmage) 50 de familii cu biserica noue si preotu din Prusia.

Grecii nu sunt plugari decâtu intr'unu singura satu, Alibnikioi, cam 30—40 de familii. Cei lalti sunt negustori, carciumari, cafegii in orasie si prin sate.

Rusii de tote cultele si Bulgarii vor fi asemenea in numeru de 22—23,000; Bulgarii se ocupa cu negoţiulu si plugari'a, Rusii in mare parte cu pescuitulu moruniloru si prepararea icreloru.

Si o tiera, in care atâtea elemente traiescu pacinicu langa o lalta, sub regimulu unoru legi multa mai liberale, decâtu cele din restulu imperatiei, o tiera unde n'au fost conflicte sângeroase, nici revoluţii, unde populatiunea e in parte forte bogata, R. L. o numesce, o tiera selbateca.

Dobrogea e o tiera pustie si nesanetosa, insa e departe de a fi selbateca. Pustie din caus'a mlastineloru, morcirloru, din caus'a friguriloru, cu unu cuventu o tiara unde omulu e mai multu decâtu in alte locuri espusu agentiloru destructori ai naturii. Dar acestu omu care locuesce acolo, nu e de locu selbatecu.

BISERICA si SCOLA, Septembre 1878