Priapus si falusul sau, un zeu al vechilor dobrogeni

Publicat de Aurel Băjenaru, 11 Martie 2019
Timp de citire: 3 minute

ANTICHITATI DIN SCYTHIA MINOR - COLECTIA MARIA ISTRATI-CAPSA

Zeul Priapus* de la Cilic, Tulcea descoperit in 1911

Altar de calcar väros, aflat lângä biserica satului, dupä cum rezultä dintr-o insemnare a d. Moisil . E inalt de 1 m., iar la profile de 0,200 m.

Intr' o scobiturä, pe una din fetele trunchiului e sculptat in alto=relief PRIAPUS, inalt de 0,400 m.

Dela brâu in jos divinitatea e in nud, iar in poala tunicei, cu care ii este imbräcat bustul, poarta o gramada de fructe. Are barba mare si pe cap o caciula rotunda. Cu un phallus enorm se ajutä la sprijinirea greutätii din poala. In jurul capului lui si esind chiar din crestet, se desprind douä mari ciorchine de struguri. Monumentul de fata are un caracter agrest si de gen sincretist, dupä cum indica simbolul productivitätii si al abundentei.

Dealtfel asa era conceput cultul priapic in veacul anarhiei religioase si militare, când zeul acesta- devine Priapus Pantheus, cum il si numeste o inscriptie din Dacia. Astfel se explica conceptia larga ce o capätä adorarea lui, precum si numeroasele feluri de reprezentare din aceastä vreme. Infatisari similare celei de Egg sunt si ele destul de numeroase, si mai cu seamä in centrele rurale cu o agricultura infloritoare ; caci aci trebue vazut mai intâi un Priap ca protector al fertilitätii gradinilor si ogoarelor. 

Azi se cunosc putine centre romane unde a inflorit cultul acestui zeu. Faptul e datorit lipsei de monumente mari sculpturale ori de inscriptii, caci adoratorii lui se multumeau a-i aduce mici ex=voturi anepigrafice, cele mai multe inedite prin muzeele tarilor dunärene. 

Altarul dela Cilic, dat fiind si modul izolat in care a fost descoperit, era probabil asezat in mijlocul unei gradini ori câmpii cultivate, cu scopul de a protegiui plantatiile de orice vätämare omeneasca sau a naturii. Zeii unei regiuni sau situatii locale sunt impusi mai intai de ocupatia si nevoile materiale ale credinciosilor.

D. Tudor, Roma 1 august 1935

* Potrivit mitologiei grecești, Afrodita a avut o relație de dragoste cu Dionysos. Hera, sotia lui Zeus, care era suparata pe aceasta, a blestemat-o inainte de nastere, sa faca un copil urat si deformat. Astfel ia nastere Priapos si la vederea noului nascut "nereusit", Afrodita il abandoneaza.

Priapos a fost implorat ca protector al vitelor (ovine și caprine), al albinelor, al peștilor și al fructelor. Statuile lui Priapos dotate cu un falus uriaș, mai ales din lemn roșu vopsit, trebuiau să garanteze o recoltă bogată în livezi și podgorii. Tinea loc si de sperietoare de pasari sau pentru a-i descuraja pe hoți.

Omologul din mitologia romanä a lui Priapos a fost Mutunus Tutunus.