Primii Vlahi din Muntenia

Publicat de Aurel Băjenaru, 17 Octombrie 2024
Timp de citire: 3 minute

Iată că Ioan Nădejde (1854 – 1928) citând din scrierile cronicarilor vremurilor trecute, ne arată când au fost menționați primi Vlahi în Muntenia și Modova înainte de "descălecatul" primilor voievozi, la 1222, la 950 de ani de la părăsirea Daciei de catre romani.

° ° °

(întemeierea principatului Munteniei. )

Maî întăiu să vedem de pe la ce ani se citează Romîni în întinderea de pămînt care a format mai pe urmă Munteniea. Negreşit că pe la 1164, cînd, după citaţiea scoasă de Hunfalvy (János Hunfalvy 1820 -1888, lingvist și etnograf ungur n.m.) din un scriitoriu bizantin, îerau Valahi prin partea de la amîează-zi a Moldovei, vor fi fost şi prin Munteniea, care pe atunci îerâ în puterea Cumanilor, în timpul luptelor între Bizantini şi Romîno-Bulgarî, lupte cari încep după 1185, mulţi păstori Romînî vor fi trecut Dunărea la Cumani, aliaţii lor.

După Hunfalvy se vorbeşte despre Valahi în regiunea Buzeuluî într'un document de la 1222. în adevăr după ce văzu regele că s'au pus cu tot din adinsul pe lucru călării germani (cruciferi de Hospitali sanctae Mariae) în ţara dăruită lor la 1211, le-a mărit pămîntul şi le-a dat ţara ce se întinde de-a lungul Buzeuluî pană la Dunărea. în document se pomeneşte de Valahi sub numele de Brodnik. cuvînt pe care papa Honorius îl traduce tot în acelaşî an prin Blaci; maî găsim acelaşi nume la rege sub forma Blacorum şi la papa Valahorum . Din documentele citate nu se vede înse lămurit, dacă Valahii de cari vorbeşte regele şi papa nu îerau în Transilvaniea. De bună samă că vor fi fost şi în regiunea Buzeuluî, dar numai atîta avem de zis, că nu se vede de unde scoate Hunfalvy că acei pomeniţi maî sus ierau în Munteniea. Pe la 1228 se pomeneşte de episcopiea Cumanilor, la care îerâ episcop Teodorich. între poporeniî acestuia îerau şi Valahi pe carî Secuii îî numeau Olâhok, iear într'o scriere latinească îî numeşte însuşî Teodorich Olahi (quidni etiam Sicumm cum Cumano, Olachoque?). Episcopiea Cumanilor îerâ în locul episcopiei maî vechî a Milcovuluî şi pentru a ajunge la dînsa din Transilvaniea trebuea de trecut Seretiul, prin urmare chiar reşidenţa episcopului va fi fost în Moldova de astă zî, iar Valahii vecini din Munteniea vor fi fost numai supuşi.

în anul 1234 se vorbeşte de Valahi într'o scrisoare a papei Gregorie al IX-lea, îeată vorbele papei: „Auzim, că în episcopiea Cumanilor sînt nişte oameni, ce se numesc Vlahi, şi cari după nume sînt creştini dar ţin obiceiurî deosebite, contrare creştinieî, despreţuesc besereca romană, şi nu primesc tainele de la episcopul Cumanilor ci merg la episcopi Greci, ba chiar înşală Unguri, Germani şi alţi dreptcredincioşî, cari locuiesc între dînşiî, să facă tot aşa." Papa împuterniceşte pe episcop a le numi un vicariu care să le fie pe plac, pentru ca să nu se maî ducă la alţî episcopi.

Peste patru ani scrie regele unguresc papeî şi iear pomeneşte de Romînî şi a nume din ţinutul Severinuluî. Ieată ce zice regele: „că de cătră părţile Bulgariei în pămmtul ce se numeşte Zemram (Severin), carele maî de mult îerâ deşert, s'au înmulţit locuitorii, cariî încă nu s'au supus vre unei episcopii şi de aceea întreabă pe papa la ce episcop să-i dee." Aceşti noî veniţi vor fl fost în mare parte Romînî, de vreme ce nu tîrziu găsim mulţime de chinezate romaneşti în părţile acelea. [...]

I. Nădejde

CONTEMPORANUL - Revista ştiinţifică şi literară , 1 August 1883