Cover Image

PRISLAVA - Antică cetate -1883

Publicat de Aurel Băjenaru, 2 Mai 2019
Timpul de lecturare: 5 minute

La şease kilometri de Tulcea, în josul Dunărei, iea naştere cracul Dunărei numit Sf. Gheorghe ce să varsă în mare la 25. Kilometri de sub Sulina, formând o gură a Dunărei. — Pe acest braţ al Dunărei şi la depărtare de nouă kilometri de Tulcea se află situată Prislava (Nufăru astazi n.r.), sat aşezat pe ambele lui maluri şi populat actualminte de românï.

Pe la 1852 partea satului de pe malul stîng al Dunărei era'n stăpânirea Ruşilor, şi cu ocazia rezboiulul din 1854, Prislava să despopulă cu totul, rëmânâd numaï o colibă de pescar. Ea s'a repopulat ensă 'n urma rezboiuluî. Prislava este aşezată pe ruinele uneî vechî întăriri, ce aü fost cercetate de cătră d-l Fridrih Weickum.

In 1852, pe malul stîng al Dunăreî se găseau zidurî de cetate pe teren băltos, începând din Dunăre până la 150 metri spre nord de satul Prislava.— Din fundamentele acestor zidurî s'a scos în 1854, o mulţime de pîatră pătrată de 1,5 metri înălţime şi de 50 până la 60 cent. grosime ; ea a fost luată de oraşul Galaţi şi Brăila . - Pe aceste pietre nu s'aü găsit inscripţii.— Locuitorii Prislaveî posedau monete antice găsite în săpăturele făcute. Pe la 1860 se maï scotea încă asemenea pîatră dar în mică cantitate şi la o adîncime de un metru de la suprafaţa pămentuluî.

Partea malului drept al Dunăreî din faţa cetăţeî este format de-o stîncă de argil ce resare din Dunăre lângă braţul Sf. Gheorghie, cu-o înălţime de 30 metri 'n partea ei nordică ; pïatra acesteî localităţi este cunoscută sub numele de Grau-Wache.

Cea întâi ecstracţie s'a făcut de comisia Europeană a Dunărei. Partea de sud este ceva mal largă şi maï înclinată de cât cea nordică, formând o limbă de păment de 400 — 500, metri lungime şi care s'opreşte 'ntr'un val de păment şi-un şanţ adânc; acest val cu şanţul de lângă el seamănă cea din urmă lucrare a întărireî cetăţeî din Prislava din partea sudică. In acea limbă de pâment se găsesc şi astă-zî mulţime de fragmente de oale, urme de zidurî, pietre legionare, sarcofagiurï etc.

Partea Prislaveï de la ost şi vest este băltoasă, aşa că 'n timpul inundaţielor, apele cuprind Prislava de treî părţî, formând o peninsulă 'n Dunăre.Suprafaţa întregului teren fiind compusă din păment plin de cenuşă, cărbuni stinşi, pîatră şi fragmente de oale, ne învederează că actuala Prislava stă aşezată pe ruinele şi remăşiţele unor teribile incendiurî.

Prislava este dar de-o mare însemnătate arheologică, şi e maï mult de cât probabil, că făcandu-se nişte cercetări locale de oamenî speciali prin săpături sistematice, s'ar putea găsi neîndoelnice urme de egsistenţa uneî colonie romane din cele maï vechî timpurî.—Aice 'n Prislava actuală, pe limba de păment ce se 'ntinde 'H Dunăre, înconjurată de ziduri, de un val păment şi de un şanţ adânc, trebuia să fi fost o vechie fortăreaţă romană punct de întărire şi observare pe malul drept a Dunărei în Scythia saü Moesia inferioară.

Insemnătatea strategică a staţiei de la Prislava reiese mai cu seamă din aceea că ea, este un inel a lanţului de întăriri şi colonizare, începênd de la Iglitza (Troësmis) pe malul drept al Dunărei, mergênd prin Isaccea (Noviodunum, Niculiţel, Hora Tepe, (Tulcea) ş'apoî Prislava, Cetăţuia şi Mahmudia pe braţul Dunărei Sfântul Gheorghe ; — Aşa că 'n tot cursul Dunărei de la Troësmis până la apropierea gurelor sale, să constată un lanţ ne'ntrerupt de întăriri şi colonizări romane pe malul drept al fluviului.

Cu un material atât de bogat şi cu puţină stăruinţă şi bunăvoinţă, învăţaţii noştri ar putea reconstitui istoria antică a Moesieî inferioare şi-a da lumei ştiinţifice o lucrare de cea maî mare însemnătate.

Const. P. Scheleti

Literatorul, OCTOMBRE 1883

 

***

Nu am reusit sa gasesc referiri despre asezarea antica Prislava dar, unele surse pomenesc stapanirea cneazului Rusiei Kievene, Sviatoslav Igor (945-972), care dintr-o toana, dupa cucerirea asezarii in anul 968, a ridicat pentru trei ani capitala Rusiei Kievene la Prislava.

In 971 Sviatoslav pierde in conflictul cu basileul Ioan Tzmiskes Dobrogea de Nord, iar Prislava redenumita Teodoropol, se dezvolta incontinuare ca cetate bizantina pana in 1241, cand a fost distrusa de tatari. Este refacuta, probabil de catre genovezi si se  mentine inca un secol si jumatate, ca apoi sa apara ca cetate otomana.

In imagine site-ul arheologic de la Nufăru (sursa:primaria Nufăru).

 

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

166
Techirghiol
22.08.2019 21:44
Actual: 28° C
Viteza vantului: 5,1 m/s