Cover Image

Razboiul Crimeii si Dobrogea

Publicat de Aurel Băjenaru, 21 Ianuarie 2022
Timp de citire: 7 minute

Razboiul Crimeii declansat in octombrie 1853 si incheiat in februarie 1856, a fost un conflict initiat de Rusia in iulie 1853 de fapt, prin ocuparea Principatelor Dunărene (Valahia si Moldova) aflate sub suzeranitate otomana.

Razboiul s-a sfarsit cu infrangerea Rusiei de catre Imperiul Otoman aflat intr-o alianta cu Franta, Marea Britanie si Piemont-Sardinia, puteri europene care voiau sa impiedice expansiunea Imperiului tarist in detrimentul otomanilor.

Luptele s-au purtat in Balcani, in Dobrogea si Marea Neagra pana s-a mutat in Peninsula Crimeea si au avut un efect devastator pentru toate partile beligerante. Un numar urias de pierderi omenesti a fost urmarea, in special in urma epidemiilor de holera si altor boli declansate in taberele militare.

In ceea ce priveste Dobrogea, aceasta a fost pustiita, orase si sate au fost parasite de locuitorii fugind din calea razboiului si a molimelor in adancul Balcanilor.

Iata cum descrie medicul francez Camille Allard sosit pe un mic pachebot, Constanta in iulie 1855:

° ° °

"Era o zi călduroasă. Un soare arzător încingea petrile răvăşite ale ruinelor. Spectacol trist şi dezolant. Urmele incendiului se mai vedeau pe zidurile năruite. Schelete de cai şi bivoli pretutindeni. Haite de câini jigăriţi îşi împărţiau cu colţii prada. Ici colo, cadâne acoperite cu feregele albe, ca nişte apariţii fantastice, urmăreau cu ochii printre ruine pe noii sosiţi.

Tristul peisaj de pustiu şi moarte era înveselit doar de siluetele a doi trei copii zglobii în hăinuţe colorate viu. Pe ziduri chipuri de zuavi şi nume franceze, creionate cu cărbuni, erau singurele mărturii ce aminteau trecerea tragică a coloanei generalului Epinasse şi a spahiilor lui Jusuf, decimaţi cu un an înainte de holeră."

° ° °

Se pare ca cel mai mult aveau de suferit romanii care nu erau crutati nici de rusi si nici de turci, multi dintre ei alegand sa-si schimbe portul cu fesuri si salvari pentru a nu fi jefuiti si omorati in pribegia prin Balcani. Iata mai jos o marturie de mare valoare tocmai din acele vremuri.

° ° °

Amintirile unui Dobrogean din räzboiul Crimeii

(auzite de la mama mea din com. Ivrinez, jud. Constanta)

Și a venit impäratul rusesc cu oștire multä, cata frunzä și iarbä și cât nisipul märii, și s'a revärsat peste tara turceascä s'o präpädeascä nu altceva.

Inainte de a sosi oștirea ruseascä in Dobrogea, turcii adunaserä aici și ei multä oaste, ca sä apere tara împotriva rușilor. Oștirea turceascä era mai mult din arabi, negri, buzati și cu pärul cret. Drept haine purtau o singurä manta, care le invelea corpul gol și negru ca de drac.

Vara stäteau in corturi. Iarna însä erau gäzduiti prin casete oamenilor. Arabii erau inapoiati rau și sälbateci. Fäceau foc in casete oamenilor, unde le venea, nu in vaträ, cum se face de obiceiu. Fäceau focuri in mijlocul casei, prin corturi. Noroc cä bordeele și casele pe atunci erau cu lut pe jos. Altfel s'ar fi aprins și ar fi ars toate casele din sat. In casa nu se putea sta. Fum de tizic, de tutun și härmälaie ca in iad. Bietii oameni se adäposteau prin surele de paie. Multi înghetau de frig. Harapii n'au stat mult pe aici. Cum au aflat ca au trecut rușii Dunärea, au și șters-o. Noi românii din Ivrinez n'am putut scäpa. Ne-au luat turcii cu ei. Tatä -meu, bunicul tau, a fost nevoit sa pregäteascä trei care cu cate patru boi, unde a pus tot ce aveam și fäinä pentru drumul care nu știa cât va tine. In acest drum era un adevärat Turnul Babel. Nenumärate chervane de care si cärute cu oamenii necajiti, femei si copii plângând, slabi, flämânzi, präräditi si rätäciti de pärinti, printre regimentele de turci si arabi cu convoaiele lor de care, cärute, turnuri, cari ne împiedecau drumul.

In convoaiele acestea, refugiatii erau oameni de toate neamurile, dar mai cu seamä turci, si totusi românii pribegiti printre convoaicle de turci si tätari, ca sä scape nejefuiti si neomorîti, au fost nevoiti sä-si schimbe portul. Bärbatii cu fes si cialmale, iar femeile cu salvari si feregele.

Am mers zile si nopti întregi, färä popas, pânä am ajuns in preajma unor munti, cari se chemau muntii Balcani, la poalele unor päduri mari, lângä o cismea cu apä limpede si rece, si o câmpie cu iarbä verde mätäsoasä si plinä de flori mirositoare. Pânä au päscut boii iarbä, mama ne-a trimis prin pädure sä adunäm uscäturi, ca sä facä foc si järatec, unde trebuia coacem o turtä in spuzä, fiindcä ni se mântuise pâinea.

Tot umblând prin pädure, la umbra unui copac mare, subt o scorburä, dam peste un turc, care îsi ascutia iataganul. Cum ne väzu, puse mana pe iatagan si dupä noi. Noi fugi, turcul dupä noi. Nu ne-am oprit decât in mijlocul carelor. Turcul, väzând care si oameni multi, n'a îndräznit sä ne mai urmäreascä, cäutându-si de drum in pädure.

De aci am plecat mai departe, trecând muntii Balcani pe la șumla si am mers ïncä multe zile, pânä am ajuns la un oras numit Idrinea (Adrianopol). Ajungând la Idrinea, ne pomenim cu o armatä nouä.

Era armata francezä si englezä, aliatii turcilor. Turcii erau veseli si numaidecât s'au intors inapoi, împreunä cu ostirile frantuzesti si englezesti. Noi ce sä facem ? Dupä ce am hodinit câteva zile boii, ne am intors îndärät spre cäminele noastre, cä nu puteam träi pe locurile acelea locuite numai de turci. In urmä am auzit cä rusii au fost goniti din tara turceascä si cä bätälia cea mare între rusi, turci, francezi, si englezi se da acum la Sevastopol, in Crimeia din tara ruseascä.

Noi ne-am întors pe la casele noastre, pe care le-am gasit aproape dárâmate.
Românii din Dobrogea nu erau crutati nici de rusi, nici de turci. Angaralele cele mai grele, si la rusi si la turci, le fáceau românii pentrucâ si rusii și turcii tot pe romani îi învinovátiau de rázboiul acesta.

D. Nitescu
Institutor pensioner Tulcea
Albina : Revistă enciclopedică populară, noiembrie 1928

° ° °

In imagine curte cu casa din Kustendje, fotografie facuta de fotograful francez Ernest de Caranza in 1854, in mijlocul Razboiului Crimeei (1853 - 1856). Este probabil prima fotografie cunoscuta a Constantei.

Vezi si:

https://techirghiol.com/monumentul-francez

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

155
Techirghiol
29.03.2024 07:51
Actual: 14° C
Viteza vantului: 4.91 m/s