Romani nenorociţi reintorsi din America

Publicat de Aurel Băjenaru, 1 Martie 2019
Timp de citire: 8 minute

Cetim in foile din Romania, că in ziua de 5 Ianuarie au sosit la Predeal, venind din America (Argentina) 6 familii compuse din 23 membrii, toţi Romani din Dobrogea, cari au făcut parte din grupul de emigranţi cari au eşit din ţară prin acelaşi punct la 30 Octomvrie 1905. Aceştia s’au intors, după constatarea făcută de şeful poliţiei Predeal, din causa miseriei indurate pe drum şi din causa, că ceea-ce li-se promisese de cătră ademenitorii Schroff şi  Radke, erau minciuni. 

Astfel după ce i-au dus in Argentina, langă munţii Cordilieri, voiau să-i ducă şi mai departe, insă ei n’au mai putut resista, er pămăntul pe care voiau să li-l dea acolo, pe langă că era rău pentru agricultură şi greu de muncit, trebuia să fie plătit cu 150 pesetas hectarul, şi incă cu anticipaţie, er cei ce n’aveau aceşti bani, urmau să facă un contract cu proprietarii spre a le servi pe timp de 5 ani şi numai in urmă să li-se dea şi lor o parte de păment, după placul proprietarilor şi plătibil in rate. 

Ceilalţi romani, plecaţi din Romania, au rămas pe la diferite staţii din Argentina espuşi a fi muritori de főme cu familiile lor, neavend bani cu ce să se mai intorca şi necunoscend absolut nici o limbă; afară de acesta şi aici in ţără, cand au plecat, şi-au vandut totul, păment, case, vite, etc. pentru a-se duce in pămăntul făgăduinţei, pe care li-l descriau numiţii ademenetori. Eta la ce sorte tristă pot ajunge Romanii noştri, cand se lasă ademeniţi de nisce şarlatani de-al de Schroff şi alţii.

Ministrul de interne roman a comunicat acestea prefecţilor din Tulcea şi Constanţa pentru a fi puse in vederea populaţiunei şi a lua in acelaş timp măsuri severe contra acelor, cari ar indemna pe Romani să emigreze in America.

Gazeta Transilvaniei, 13 (28) Ianuarie 1906

***

Am cautat sa aflu mai multe despre domnii Radke si Schroff. Se pare ca dl. Schroff nu a fost un necunoscut la inceputul secolului trecut.

Procesul lui Hermann Schroff. Din Tergul Mureşului i-se anunţă ziarului "B. H.", că azî 15 Decemvrie n., se va pertracta înaintea Curţii cu juraţi de acolo procesul de pressă intentat d-lui Herman Schroff fost redactor la "Kronstädter Zeitung". 

Gazeta Transilaniei, 3 (16) Decemvrie. 1902.

Têrgu Mureşului, 15 Decemvrie. Azï s’a partractat înaintea curţii cu juraţi de aicî procesul de pressa intentat fostului redactor dela "Kronstädter Zeitung" Hermann Schroff pentru cinci articole publicate în numitul ziar. Schroff a fost condamnat la un an închisôre de stat şi la amendă în bani de 5000 corone, care sumă se asigureză pe cauţiunea Ziarului "Kronstädter Zeitung". Propunerea procurorului, ca Schroff së fie espulsat, a fost respinsă de tribunal. Contra sentinţei s’a anunţat nulitate din partea condamnatului.

Gazeta Transilvaniei, 4 (17) Decemvrie. 1902.

Din temniţă. Mercuri a eşit din temniţa de stat din Seghedin redactorul ziarului "Kronstädter Zeitung", Hermann Schroff. Dénsul a stat 5 luni în temnita de rând din Târgul-Murăşului şi 5 luni în temniţa de stat din Seghedin. 

Foaia Poporului, 10/23 August 1903

Agent de emigrări arestat. Cetim in "S. D. T ." : „Se scrie din Balf (Şopron) că acolo a fost arestat agentul de emigrări Max Hermann Schroff, care făcea propagandă printre populaţia nemeţescă protestantă, ca se emigreze in Germania. Credem, că nu dăm greş, decă pe acest Schroff il ţinem identic cu fostul redactor de la "Kronstädter Zeitung". Acesta nu e Sas, ci jidov botezat din Baden şi pe cat stim noi se ocupa in timpul din urmă cu angajarea de lucrători pentru Germania. Din ce causă s’a intamplat arestarea, nu se scrie lămurit. Dăcă nu cumva o fi la mijloc vr’un esces de zel din partea autorităţilor.“

Gazeta transilvaniei, 12 (25) Februaruie 1904

D-l Schroff se pare ca-si continua activitatea de "vanzator de iluzii in Argentina" chiar si dupa articolele negative din presa de la inceputul anului 1906, dupa cum se vede in anuntul de mai jos, cu care-si facea mai departe reclama in publicatiile vremii.

ARGENTINIA. Țearâ ieftină. Câştig bun.

De importanţă pentru economi şi meseriaşi.

Informaţii conştientioase, corespunzitoare adeverului, comunică biroul de informaţii conces. M. H. Schroff în Buenos-Aires, Argentina, Calle Tucuman, Nr. 3 0 7 -3 0 9 , economilor meseriaşilor etc. cari voiesc se-şi creeze în Argentina, ce e pe calea de înflorire, o esistenţă sigură.Câmpii roditoare cu preţuri foarte ieftine, pe lângă plătire comodă. îndrumare la posiţii sigure.

Foaia poporului, 18 iunie (1 iulie) 1906

***

Dar despre ce articole aparute in ziarul "Kronstädter Zeitung" era vorba, de a trebuit sa faca dl. Schroff un an de inchisoare? Singura referire, pe care am gasit-o eu la un astfel de articol, a aparut in 1901, este legata de inaugurarea sinagogei din Brasov " (Sinagoga Neologă - 21 august 1901), cand un articol (articole?) scris de un redactor evreu (?), pentru a condamna antisemitismul ce se raspandea in oras, a reusit sa provoace nespus pe locuitorii crestini, producand si un scandal imens la deschiderea sinagogei.

Wer kauft Kinder? ("Kronstädter Zeitung")

Seit einigen Tagen geht ein Individuum in Kronstadt herum, welches Kinder kauft, welches viele Leute gesehen haben wollen, und welches trotz alledem niemand der Polizei näher bezeichnen kann; der Preis für ein Kind, sagt man, beträgt 10.000 K[ronen]. – Achtgeben Eltern, die Sache ist gar nicht spaßhaft! Die Welt munkelt und munkelt über diesen Fall recht fatal; sie sagt: … Ahasver ginge um.

Cine cumpără copii?

De câteva zile, o persoană se plimba prin Kronstadt (Brasov), cumpărând copii, pe care se pare ca mulți au vazut-o și care, în ciuda tuturor, nimeni nu mai poate chema poliția; Prețul unui copil, se spune, este de 10.000 de coroane. - Părinți feriți-vă, lucrul nu este deloc distractiv! Lumea șoptește și zvonurile se raspandesc despre acest caz  fatal; ea spune: ... Ahasver umbla imprejur.

Si se continua intr-un ton ironic cu relatarea despre omul de afaceri evreu Sigmund Singer care, aflat in vizita in oras, a incercat sa cumpere un copil pentru o crima rituala, asa dupa cum s-au raspandit o gramada de legende antisemite despre obiceiurile religioase ale evreilor. Ca apoi sa se "dezvaluie" ca de fapt, dl. Singer a intrebat numai de drum pe un copilas gasit in cale...