Romăni tesalieni luati drept Turci

Publicat de Aurel Băjenaru, 28 Septembrie 2020
Timp de citire: 3 minute

Mai nainte cu cate-va zile agentia Havas ne aduse o stire, ca pe la Pelama si Damoco ar fi intrat in Tesalia doua batalioane de Turci in teritoriul grec. 

Ne pusese pe ganduri aceasta stire nu prea favorabila pacii Orientului dar nici Greciei. Din nenorocire insa n'am mat auzit d'atunci nimic, nici chiar de  vre' o victorie a Grecilor ceea ce ne da sa priepem ca Turcii s-au retras.

Dar in realitate nu Turcii intrara  pe teritoriu regatulul Helenic ci niste pastori Romăni, carora alti pastori din Grecia propriuzisa le furasera niste vite.

Românii tesalieni putin dispusi a suferi aceasta paguba materiala, se inarmara si intrara pe pamantul grec.

Aici intampinara rezistenta, ajunse lucru la bataie, care se fini cu aceea, ca pastorii greci (acestia inca ar fi fost Romăni, asa ne spun jurnalele grecesti) de si sprijiniti de armata regeasca Helenica, totusi au fost siliti sa dea vitele, in a a caror posesiune ajunsesera asa de eftin.

Asa dar pastorii Romăni din Tesalia au fost luati drept Turci. Inca un nou capitlu la psichologia spaimei.

Romănia Liberă, 26 august 1878

* * *

Iata un mic articol din "strafundurile" istoriei care ne da ocazia sa aruncam o privire pe harta Balcanilor si a Europei din aceea perioada (1878), a formarii statelor nationale din regiune, precum si pe Dobrogea aflata inca in Imperiul Otoman facand parte din Provincia (Vilayetul) Dunarii, care cuprindea toata Bulgaria.

Iata Grecia la 1878, unul dintre primele state care si-au capatat la 1828 independenta de Imperiul Otoman, un mic stat, poate de doua ori mai mare decat Dobrogea. Trei ani mai tarziu, in urma hotararilor Congresului de la berlin (1881), Imperiul Otoman trebuie sa cedeze si Tesalia Greciei (cu galben insemnata pe harta).  In urma razboaielor balcanice, Grecia care a intretinut tot timpul focul rebeliunii in Balcani obtine (la impartirea Imperiului Otoman) si majoritatea insulelor, o parte din Epir, o mare parte din Macedonia, intinzandu-se pana aproape de Adrianopol, unde o gasim si astazi. Fara lupta neostoita a celorlalti crestini, bulgari, armomani, sarbi, etc. Grecia nu ar fi ajuns niciodata statul mediteranean de astazi.

Grecia a mai avut o incercare sa se intinda pe urmele fostului Imperiu Bizantin cu capitala la Constantinopol, urmarind asa zisa "Megali Idea", a provocat astfel razboiul  greco-turc (1919 -1922) sfarsit cu o infrangere pentru greci si cu stramutarea fortata a 1,5 milioane de greci din Turcia.