România din vechile hărți europene

Publicat de Aurel Băjenaru, 1 August 2026
Timp de citire: 5 minute

O hartă din 1700, intitulată "Ottoman Empire in Europe", realizată de Edward Wells, publicata pe Ottoman Imperial Archives, conține numele Romania într-un loc unde ne-am aștepta cel mai puțin: în sudul Bulgariei de astăzi. În schimb, pe teritoriul actual al României apar denumirile Wallachia, Moldavia, aici cu o confuzie în pozitionare, precum și Transylvania.

Aceasta este una dintre cele mai frecvente surse de confuzie atunci când oamenii privesc hărți europene din secolele XVII–XIX. Însă „Romania” de pe această hartă nu desemnează statul român modern, ci un vechi nume folosit pentru regiunea din jurul Constantinopolului și al Traciei.

Pe harta din 1814, inscripția ROMANIA apare în zona dintre Munții Balcani și Constantinopol (astăzi în sud-estul Bulgariei și partea europeană a Turciei).

Aceasta este Rhōmania, în sensul medieval bizantin. În Evul Mediu, Imperiul Bizantin nu se numea pe sine „Imperiul Bizantin”. Locuitorii săi se considerau romani (Ῥωμαῖοι – Rhomaioi), iar statul lor era numit Romania sau Imperium Romanorum („Țara Romanilor”).

După cucerirea Constantinopolului de către cruciați, în anul 1204, a fost creat chiar un stat denumit oficial Imperium Romaniae (Imperiul Romaniei). Ulterior, denumirea Romania a continuat să apară pe numeroase hărți occidentale pentru a desemna partea europeană a fostului Imperiu Bizantin, adică Tracia.

Prin urmare, Romania de pe aceste hărți desemnează Tracia bizantină și nu are nicio legătură administrativă sau politică cu Principatele Române.

În aceeași perioadă existau deja Wallachia (Valahia/Țara Românească) și Moldavia (Moldova), denumiri consacrate în diplomația occidentală și folosite în documentele și hărțile vremii.

Statul modern România nu exista încă. Acesta avea să apară abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Când începe Valahia să fie numită România?

Ideea nu apare din senin în anul 1859. Încă din secolele XVI–XVIII, numeroși autori consemnează faptul că locuitorii Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei își spuneau români sau rumâni (forma veche), iar limba lor era numită românească.

Printre aceștia se numără:

Francesco della Valle (1532)
Pierre Lescalopier (1574)
Miron Costin
Dimitrie Cantemir

Cu toate acestea, pe hărțile occidentale continua să fie folosit numele politic Wallachia, nu etnonimul România.

Când apare România modernă?

Cronologia este următoarea:

1859 – Unirea Moldovei cu Țara Românească. Inițial, noul stat se numește Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei.
În perioada 1862–1866, denumirea România devine oficială și intră în uzul curent. 1881 – Proclamarea Regatului României.

Din acel moment, pe hărțile europene denumirea Wallachia dispare treptat și este înlocuită de Romania.

Această hartă nu este doar o curiozitate cartografică. Ea ne amintește de originile noastre, de moștenirea romană și bizantină a numelui „Romania” și de drumul parcurs până la apariția statului român modern.

Post scriptum

Privind harta, textul din zona Dobrogei spune aproximativ: "Dorostero" (de fapt Dobrucza/Dobrudscha/Dobrudja, grafia este greu de citit) "This part is inhabited by the BUGIAC TARTARS." („Această parte este locuită de tătarii din Bugeac.”)

Tătarii din Bugeac (Budjak Tatars) erau un grup al tătarilor nogai, populație de origine turcică. Ei locuiau în principal în Bugeac, adică stepa dintre Dunăre, Nistru și Marea Neagră (astăzi sudul Republicii Moldova și sud-vestul Ucrainei). După cucerirea otomană a regiunii, numeroși nogai au fost colonizați și în Dobrogea. Erau vasali ai Imperiului Otoman și apropiați de Hanatul Crimeii. Se ocupau în mare parte cu păstoritul și aveau un mod de viață semi-nomad. De ce apare această mențiune pe hartă? Cartografii occidentali din secolele XVII–XVIII obișnuiau să marcheze nu doar granițe politice, ci și populațiile dominante.

Prin urmare, autorul nu spune că Dobrogea aparținea Bugeacului, ci că acea porțiune era locuită în principal de tătarii bugiaceni.

De ce este zona desenată sub "Bulgaria"? Pe această hartă, "Bulgaria" nu reprezintă un stat (nu exista unul în 1700), ci o regiune geografică și istorică din Imperiul Otoman. În cartografia occidentală a epocii Dobrogea era adesea inclusă în regiunea numită "Bulgaria", administrativ însă, ea făcea parte din provincii otomane (eyalet-uri și sangeacuri), nu dintr-o entitate politică numită Bulgaria. Așadar, termenul este unul geografic, nu administrativ.

Pe scurt, această inscripție este o mărturie interesantă că, în jurul anului 1700, nordul Dobrogei era perceput în Europa Occidentală ca fiind locuit în mare măsură de tătarii nogai din Bugeac, aflați sub autoritatea Imperiului Otoman. Aceasta reflectă situația demografică a vremii, nu existența unei entități politice independente sau a unei revendicări teritoriale distincte.