Cover Image

Romănii din Dobrogia - 1855

Publicat de Aurel Băjenaru, 18 Ianuarie 2020
Timp de citire: 5 minute

Înmulțirea Romănilor în Dobrogia, o vedeți, este cătră averea lor într-un raport cu mult mai mare decăt pentru cele mai multe locuri: în adevăr, Romănul în Dobrogia este într-o prosperitate de care nici un țeran de pe fața pământului nu se bucură.

Cifrele statistice ne sânt o dovadă materială că starea țeranului romăn în Dobrogia, în alăturare chiar cu acea a Romănilor din Țeara Romănească, se poate socoti ca agiunsă la cel mai ‘nalt grad de înflorire.

Priivind la Romănii din cele 71 de sate ale Dobrogei îi aflăm că ei sânt, ca niște venitici, veniți acolea din toate țerile locuite de Romăni și alcătuind mai în fieșcare sat ca o Dacie în miniatură. Trebue însă să facem aice o deosebire însemnată între împoporimea romănă statornic așezată în țeară și între acea păstorească care vine acole, pentru pășunatul turmelor sale, din îngustimile munților Ardealului. Așa, în satele romănilor dobrogeni găsim o împoporime romănă adunată din Basarabia, din Moldova, din Bucovina, din Banat, și mai ales din Țeara Romănească. Lucru de mirare! cum acesti romăni strămutați din cuiburile lor cele mai întemeiete au agiuns aice, în scurt timp, la așa bună stare încăt, cu toate pustierile urmate într-atătea rănduri în cursul celor 50 de ani trecuți, ei totuși au crescut neîncetat și au adaos fericirea lor materială!

Romănul din Dobrogia este fericit sub Turci și ține cu dănșii. El are, ca țeran, numai pre împăratul deasupra lui carele este tot deodată și proprietar și stat; împăratului, ca proprietar, îi dă numai dejma din ceea ce face și cănd se face. Tot ce-i lipsește romănului în Dobrogia este pănea sufletească. Trăind omul în bine și îndestulat fiind în nevoile cele trupești, vine apoi la aceea de se simte pătruns și de celelalte nevoi mai sublime pre care asemene el cată a și le îndestula; așa pretutindene Romănii în Dobrogia simt nevoia de dascali pentru a da învățătură fiilor lor. În căteva sate am găsit dascali pe care-i țin ei cu cheltueala lor. Este cutare sat care au ămblat și nu s-au lăsat pănă n-au furat din Țeara Romănească un biet dascal pe care-l țin romănii în sinul lor mai bine de cum n-ar fi în sinul lui Avraam.

 

Romănii acolea romanisează pre toate popoarele împreună locuitoare cu dănșii. Toate neamurile celelalte vorbesc limba romănului; cu Turcii și cu Tatarii eu m-am înțeles în vorbă romănește; în biserică, și chiar pe unde sânt Bulgari, popii tot în romănește căntă și cetesc. Acum de la sate romanisarea au străbătut și prin tărguri: așa în cetatea Silistra Romănii carii sânt mai puțini la număr au făcut și pre Bulgar și pre Grec a asculta în romănește rugăciunea zisă de popă grec; în scoala orașului, zidită și ținută cu cheltueala celoralalte neamuri, dascalul carele este Bulgar, învață pe tineri în limba romănească ca una ce este înțeleasă de toți.

 

Aceste și alte asemene fapte sânt o vie dovadă despre desvălirea la care poate să agiungă romănul nostru cănd se află în împregiurări priincioase, cănd este în stare de a lucra din toată inima pentru sine și ai sei.

 

Ce ar lipsi oare romănului din Dobrogia, sau mai bine zicănd, cum ar întrece el pe romănul din principate cănd de acolea ar putea trage aceea ce-i lipsește acolo, adică: cultura sufletească și desvoltarea națională!

 

Nevoile Romănului din Dobrogia în priivirea morală fiind dar, pănă la oarecare grad, tot aceleși cu a tuturor celor trăitori în celelalte provinții romăne, oare nu trebuie să căutăm a le îndestula deopotrivă, ca prin îndestularea aceasta să asigurăm căt mai bine viitoriul nostru național?

 

La asemene deșteptare morală și națională mult ar fi de folos călugării adunați în cele doue mănăstiri romănești din Dobrogia, iar mai ales cei din mănăstirea de la Cocoș, carii în curs numai de zece ani au agiuns prin singure străduințile lor de a da cărmuirei 7000 de lei pe an, ce representează o esploatare agricolă mai bine de 100.000 de lei. La ce grad de bună stare n-ar agiunge totimea romănilor din Dobrogia cănd un așezământ statornic le-ar închezășui desvălirea lor mai departe în priivirea religioasă și națională împreună și nedespărțită?

Ion Ionescu de la Brad

România literară, 1855

 

Ion Ionescu de la Brad (1818-1891) revolutionar pasoptist, ajuns in exil in Turcia intre 1849-1857, printre altele exercitand si functia de consiler imperial otoman, publica mai multe lucrari despre provinciile otomane vizitate, printre care si  "Excursie agricolă în Dobrogea", un studiu de atenta analiza a condițiilor agricole si sociale din aceasta provincie turceasca.

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

241
Techirghiol
26.02.2020 21:43
Actual: 7° C
Viteza vantului: 3,1 m/s