Cover Image

Românii şi Germanii din Transilvania

Publicat de Aurel Băjenaru, 30 August 2020
Timp de citire: 5 minute

Deoarece am observat ca romanii de astazi cultiva o imagine ... romantata as zice eu, a legaturii stramosilor lor din Transilvania cu sasii, va prezint aici, "hors concours", un fragment dintr-un articol privitor la aceasta.

In articol se subliniaza handicapul de civilizatie al societatii romanesti, o societate nascuta in mare parte din tarani iobagi. 

Românii şi Germanii din Transilvania

Nu s'ar putea vorbi despre existenţa unor raporturi strânse şi continue între Români şi Saşi. Deosebirile de rasă, limbă şi credinţă, deosebirile sociale şi economice, raporturile diferite cu oficialitatea precum şi modurile deosebite de vieaţa, nu au putut avantaja desvoltarea relaţiunilor dintre cele două neamuri ale Transilvaniei.

Românii şi Saşii au trăit unii lângă alţii, dar nu unii cu alţii.

Saşii ardeleni aveau o situaţiune privilegiată; de aci o tactică politică şi metode de acţiune culturală şi economică deosebite de acelea ale Românilor oprimaţi. Rare împrejurări politice aşezau pe Români alături de Saşi, şi dintre acestea cea mai expresivă a fost intervenţia deputatului sas, preotul Ştefan Ludwig Roth, în Dieta Transilvaniei, în favorul limbii româneşti. Intre Români şi Saşi se stabiliseră raporturi apropiate de colaborare în perioada dela 1842 la 1867, care a precedat integrarea Transilvaniei în Statul maghiar.

Uneori — din cauza poziţiei economice predominante a Saşilor — se porneau între aceştia şi Români vii adversităţi, cari însă nu au degenerat niciodată. Situaţia materială prosperă şi privilegierea politică mai ales în conducerea oraşelor cu populaţiune săsească, îndemnau pe Saşi la atitudini oportuniste faţă de guvernele maghiare şi oficialitatea locală; nu acesta putea fi drumul revendicărilor româneşti, pe cari nu le-a servit niciodată compromisul.

Cu toate acestea, convieţuirea Românilor cu Saşii — agricultori pricepuţi şi harnici — ne-a folosit nouă Românilor, mai ales în satele ca populaţie amestecata româno - săsească. Exemplul bun a fost, deseori, urmat cu folos. Dar, în aceste sate, cumpărarea de noui pământuri sau de imobile din partea Românilor a fost totdeauna foarte grea, aproape cu neputinţă; îndată ce un pământ sau o casă ajungeau la vânzare, începea să funcţioneze, în chipul cel mai perfect, simţământul de solidaritate săsească, îndrumat şi ajutat de comunitatea bisericească şi de asociaţiunile lor economice.

Satele româneşti din regiunile locuite de Saşi sunt, în general, mai prospere, nu atât pentrucă urmau exemplele gospodăreşti ale Saşilor, cât mai ales pentrucă acolo unde erau aşezaţi Saşii, pământul este mai bun, mai roditor, oraşele mai desvoltate şi deci posibilitatea de valorificare a produselor agricole mai mare. Progres agricol în munţi, în dealuri sterpe şi şesuri neprielnice este greu de realizat; — ori în asemenea locuri au fost siliţi să se retragă cea mai mare parte dintre Români, locurile bune, roditoare şi cu o aşezare prielnică fiind ocupate de Saşii privilegiaţi şi de Ungurii protejaţi de oficialitate în fel şi chip. 

Acolo unde natura nu i-a fost potrivnică, vrednicia românească s'a dovedit a fi creatoare şi susţinătoare de progres agricol, chiar dacă pe aproape sau pe departe nu existau niciun fel de streini. Relaţiunile sociale dintre Români şi Saşi nu erau nici de duşmănie, dar nici de prietenie prea mare. Saşii priveau şi privesc pe Români cu aere de' oarecare superioritate.

[...]

Apoi să mai ţinem seama şi de faptul că Românii ţărani, în proporţie covârşitoare, trăiau în iobăgie, stare necunoscută niciodată de Saşii din Transilvania şi trăită într'o mai mică măsură de către Unguri. Iobăgia a ţinut pe loc elementul românesc, ba chiar l-a dat înapoi;iobăgia nu prilejueşte stări de civilizaţie, nu duce la diferenţieri sociale, ci menţine o populaţie în egalitatea dezolantă a mizeriei. încă un motiv puternic al lipsei de contribuţie corespunzătoare a elementului românesc la formarea burgheziei ardelene.

[...]

Dar, pe lângă aceste condiţiuni generale de existenţă, asupritorii veneau să le întregească cu fel de fel de măsuri restrictive, prohibitive, pe seama Românilor cari ar fi voit să practice meseriile, comerţul sau industria. La stăruinţa breslaşilor, Românii erau pur şi simplu împiedecaţi să se stabilească in oraşe, iar atunci când totuşi pătrundeau, aveau de suportat fel de fel de piedeci şi limitaţiuni. Breslele au fost unele dintre cele mai eficace instrumente de oprimare şi comprimare a voinţei româneşti de a se afirma în producţia şi progresul orăşenesc; prin ele s'a împiedecat formarea şi desvoltarea firească a unei burghezii româneşti, a cărei lipsă au simţit-o şi o simt şi acum Românii transilvăneni.

[...]

VICTOR JINGA

Transilvania, Febr. - Martie 1942

(Pentru lucrarea sa monumentala "Probleme fundamentale ale Transilvaniei", publicata in  1945, Victor Jinga a primit premiul Academiei Române)

 

In imagine satul (fost) sasesc Rothbach, Brasov 2018.

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button
Techirghiol
28.09.2020 20:58
Actual: 21° C
Viteza vantului: 8,2 m/s

Vizitatori astazi

311