Cover Image

Românizarea Dobrogei - "pericolul național"

Publicat de Aurel Băjenaru, 14 Noembrie 2023
Timp de citire: 9 minute

La 14 Noiembrie peste tot în Dobrogea se organizeaza festivitati dedicate "ZILEI DOBROGEI". Tema „Diversitate etnică dobrogeană” este una favorita a publicului modern, tema aflată sub semnul "înțelegerii interetnice" din fosta provincie otomană. Adevărul despre aceasta "înțelegere" este însă un altul iar drumul până la situația de astăzi, a fost unul anevoios.

° ° °

Despre Legea pentru organizarea Dobrogei apărută la 9 martie 1880 am mai scris. Prin aceasta s-a guvernat aparte acest pământ nou anexat României în 1878, vreme de aproape trei decenii. Despre funcționarii incompetenți, abuzivi. deseori ticăloși și corupți trimiși aici pentru a aplica această lege am mai scris de asemenea.

Iată aici alte câteva aspecte în acest sens pe care nu le-ați învățat și încă nu se predau din cărțile de istorie ale României. Autorul este Vasile M. Kogălniceanu publicist și politician român, fiul marelui istoric, publicist și politician M. Kogălniceanu.

° ° °

Intr-un articol publicat în ziarul «Farul» (4 Ianuarie 1904), d-l Const. Pariano arată adevărul asupra emigrărilor ( musulmanilor n.m). Cităm:

«Una din comunele cele mai bogate din Dobrogea eră altă dată Ghiuvenli (Chirnogeni astazi n.m.). Ea numără vreo 50 de familii de turci, toţi bogaţi şi cum se cade. Agenţii respectivi : primar, perceptor şi agent silvic, poftind la averile lor, sau asociat cu toţii spre a-i jefui; şi iată cum au procedat:

«Se ştiă că statul învoeşte pe săteni să ia uscături din pădurile sale Duminicele. Musulmanii având Duminica lor Vinerea, au luat de bună credinţă în mai multe rânduri uscături în aceea zi. Prin aceasta, în formă, delictul eră consumat. Atunci, agentul silvic, pe tăcute, închee acte cum că fiecare din- trînşii a făcut stricăciuni dela 1.000 la 5.000 lei şi-i dă în judecată. Nici o citaţie nu li s'a înmânat şi nici sentința de condamnare în lipsă nu li s'a comunicat, deşi în formă totul eră în regulă, aşă că sentinţa rămănând definitivă, au învestit-o cu formula executorie.

«Veneam, din întâmplare, dela Ostrov, tocmai în ziua când toate productele, vitele şi uneltele şi calabalâcul din casă al tuturor acestor oameni s'a vândut, şi ştiu că îndată toate aceste 50 de familii au emigrat, în masă, goale, flămânde, plângând şi blestemând.

«Se va întrebă poate oricine: ce mobil a putut împinge pe acei agenţi la săvârşirea acelui vandalism ? Cel mai murdar! Dorinţa de a se face stăpâni pe averile acelor oameni. Ei, cari operau în mase, aveau omul lor interpus, prin care au cumpărat totul la licitaţia ţinută în sat, numai cu 5%, din valoarea reală a obiectelor vândute. Ce altă întreprindere ar îi putut da la un capital de 5 lei, 95 câştig? Şi încă fără nici un risc, căci faptul era bine îmbrăcat în toate formele legale»

[...]

° ° °

Din vraful mare de memorii, petiţii şi adrese prin cari s'a protestat contra administraţiei dobrogene, cred interesant a mai reproduce încă una.

Scrisoare deschisă ministrului de finanțe de către locuitorii din Cogealac. 24 August 1899.

Scrisoarea este elocventă. Vorbind de slujbaşii inferiori, ea spune: «Fiarele de cari ne temem sunt funcţionarii noştri ; dacă au nevoe de bani, ne jumulesc; dacă li-e sete de sânge, ni-l sug».

Scrisoarea este plină de nume şi dovezi ale celor afirmate. Ea este un cap de acuzare grozav în contra administraţiunei județului Tulcea din 1899. Valoarea ei este cu atât mai mare cu câte scrisă de locuitorii germani, ţărani independenţi şi oameni cari cunosc valoarea cuvintelor. De prisos să mai spun că nu s'a dat nicio urmare învinuirilor aduse prin acest document şi că impilările au continuat, neturburate, ca şi în trecut. lată pasagiile pe cari vreau să le menţionez:

«Socotiţi că primarul este şi reprezentantul nostru? Acesta nu e cazul. Inainte de toate puţin onoratul nostru consiliu comunal a fost ales sub presiunea şi în parte cu asistența primarului».

Scrisoarea citează apoi cazuri, cu:nume de ţărani, cari au plătit şi nu li s-au dat chitănţi pentru luare de pietriș; banii au fost incasaţi de perceptor, primar, etc. «Când oamenii, şicanaţi, jefuiţi, jupuiţi pănă la sânge şi chinuiţi, îşi caută dreptate la Tribunal, apoi prin: a treia mână sunt 'maltrataţi şi, printr-o nmânuire falşă a legei, li se pun atâtea greutăţi în cale pănă când 'se moae cu totul».

Pentru a ilustra aceasta, dă numele celor bătuţi, înşiră şicanele suferite, ruinările de averi, etc. Cazuri. monstruoase; aşa. de pildă, notarul care bate pe meseriaşi fiindcă îi cereau parale pentru lucru datorat, expulzări din comună, oameni siliți să- si ia lumea în cap. Dara „Veţi întrebă de sigur! de ce: nu: ne.:plângem. d-lui subprefect sau prefect?..... D. subprefect pe trimite la America, iar d. prefect, pe care l-am rugat stăruitori să il însărcineze pesubprefect cu' ancheta, a trimis petițiunea“-primăriei ca: să răspunză cum vă crede de; cuviință. Incurajaţi de aceasta, stăpânii. noştri: au devenit şi mai îndrăsneţi, şi azi e'tot :aşa de primejdios.să critici pe primar şi gaşca' lui ca'pe Ţarul Rusiei. Dar d. prefect? Acesta “şade într'o linişte olimpiană pe scaunul lui de prefect şi face ce vrea. Pare că se bucură ca- îi inamovibil. La venirea guvernului Cantacuzino la putere, a telegrafiat primarului nostru :

«Nu vă temeți de NIMIC ; acum suntem şi mai tari».

Scrisoarea citează aci cazuri : când prefectul n'a voit să dea paşaport decât cu condiţia că acei cari îl cereau să nu se mai.întoarcă. niciodată în Do- brogea. «Dacă cineva protestează contra ilegalităților, poate fi sigur că va fi înscris în cartea neagră. I se fac tot felul de şicane şi i se înscenează tot felul de procese. Oamenii cinstiţi sunt şterşi din listele electorale sau sunt ameninţaţi cu expulzarea din ţară.

«In momentul de față, o mulţime dei inşi. au'primit somaţiuni pentru plata a doui-trei ani a dărei pe şosele, fără de consideraţie dacă aceste au fost făcute sau nu. D-l primar e convins că se vor ridică multe reclamaţiuni, dar el calculează astfel: sau plătesc la primărie sau îşi caută dreptatea pe care, pănă o vor obţine, îi va costă de atâtea şi atâtea ori mai mult: decât au de plătit.

«Pentruca 'oamenii: să nu îndrăznească: a apela la autorităţile administrative, se şicanează, începând cu prefect pănă la cel din urmă slujbaş al primăriei. Singurul. refugiu pentru noi e tribunalul, dacă n-ar fi acesta, am fi cu desăvârşire fără de apărare şi fără de drepturi ca nişte oi fără păstor. Fiarele de cari ne temem sunt funcționarii noștri ; dacă au nevoie de bani ne jumulesc; dacă li-e sete de sânge ni-l sug...

[...]

Articolul 29 din Legea de organizare a Dobrogei, care dă drept prefecţilor să emită ordonanţe, lucră în plin. Ordonanţele devin ucaze.

Prefecţii treceau puterile subalternilor ior, agenților inferiori, de cari se plâng cu atâta durere locuitorii germani din Cogealac, şi aceştia altora şi mai mici—şi;cu cât scara erarchică se scoboră mai mult, cu atât scădeă şi garanţia de traiu liniştit al sătenilor şi orăşenilor.

Primarii erau numiti dintre străini de localitate, cei mai mulţi înfieraţi de justiție şi cari nu mai puteau fi. plasați dincoace de Dunăre, oameni credincioşi ai Stăpânitorului din oraşul de reşedinţă, cari, după -cum arată ţăranii nemți din Cogealac — tabloul e tipic curat românesc, — erau asiguraţi, la schimbarea regimului în Bucureşti, că şefui lor e tare în scaun şi că ei pot să-şi continue nesupăraţi operaţiunile.

Toate aceste se făceau în numele naționalismului.

Vorba magică, avea şi are trecere la Bucureşti, printre conducătorii noştri, «cari nu cunosc lucrurile, nu se ocupă de nimic şi nu se gândesc mai adânc asupra. problemelor. politice. «Pimejdia națională» : din Dobrogea, care nu există, pe care plăsmuitorii ei n'au putut-o niciodată dovedi, dar care trebue învinsă de prefecţi cu voinţă de fer, de prefecti-naţionalişti şi mari patrioți, primejdia aceasta servea să acopere actele unei administraţiuni, ale cărei fapte rele nu au fost ilustrate decât în chip foarte palid prin cele câteva documente reproduse mai sus.

O notă deosebită a situaţiunei este că prefecţii aceştia încredințau opera de naţionalizare unor agenţi, cari exasperau şi pe români şi cari se făceau odioşi populaţiunei. Aceştia erau purtătorii marei idei de naţionalizare. Ei, cari, prin vexaţiunile lor, împingeau pe locuitori la emigrare, aveau menirea să le câştige inimele şi să le scoată din cap aşa zisele idei anti-româneşti !....Pe mâna unor asemenea oameni s'au dat spre aplicare măsurile excepţionale din Legea de organizare a Dobrogei. Ei mânuiau patriotismul cu măestrie. Siguri de sine, ziceau acelora cărora nu plăceau metoadele lor cu toiul particulare de administrare: «Plecaţi la America! Emigraţi !». Inţelepciunea prefecţilor-naționalişti inspiră şi pe cei mici.

[...]

DOBROGEA I879—1909 DREPTURI POLITICE FĂRĂ LIBERTĂȚI DE VASILE M. KOGĂLNIGEANU

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

49
Techirghiol
21.06.2024 06:30
Actual: 19° C
Viteza vantului: 5.71 m/s