Cover Image

RUŞINEA DE LA CONSTANŢA

Publicat de Aurel Băjenaru, 17 Mai 2020
Timp de citire: 7 minute

Greu de inchipuit astazi ca "experimentul" care s-a introdus in vara lui 1911 la baile Constantei de la Mamaia, compartiment comun de bai in care barbatii si femeile, imbracati in costumele de baie ale epocii binenteles, puteau sta la plaja si face baie in mare impreuna, reprezenta o rusine imensa pentru moravurile vremii? Sau ca proaspat inauguratul Cazinou de la Constanta era privit ca pe o rusine si mai mare? Un stabiliment al dezmatului social si al pierzaniei economice? Aceasta opinie a unei parti a societatii despre astfel de "inovatii sociale", ne-o impartaseste aici George Ranetti sub pseudonimul Tarascon  (cel care mai semneaza si cu Contele de Tekirghiol, Jorj D'Amblagy, Kiriak Napadarjan, etc.) in publicatia sa umoristica Furnica.

* * *

Încercarea ce s'a făcut anul acesta de a se ridica singura noastră staţiune balneară maritimă, Constanţa, la nivelul staţiunilor occidentale ca Trouville (Trouville-sur-Mer, Franta n.r.) sau Ostanda (Belgia, Marea Nordului n.r.) , trebuie să mărturisim că a dat un deplorabil faliment.

Nenorocită, nepotrivită la noi, a fost bunăoară inovaţiunea băilor în comun la Mamaia, bărbaţi şi femei laolaltă. Cu moravurile noastre încă orientale, aşa ceva s'a dovedit cu neputinţă. Căci ce rezultat am avut? Numai o duzină de domnişoare, «demi-vierges» (domnisoara virgina dar cu apucaturi de femeie experimentata sexual n.r.) , de «demi-mondaines» (femeie sexual promiscua n.r.)  şi de neveste cu bărbaţi legitimi dar divorţate cu totul de simţul pudoarei, numai acestea au profitat de occidentala reformă a băilor de ambesexe, dimpreună cu altă duzină de tinere secături, «clopotari» de meserie, şi de bătrâni libidinoşi, «vieux marcheurs». 

Numai acestea şi aceştiea se sbenguiau împreună, exhibîndu'şi anatomia mai mult sau mai puţin remarcabilă, sutelor de priviri scandalizate sau excitate ce le pândeau pe plajă. Bărbaţii serioşi, femeile serioase, însă, cari veniseră la Constanţa pentru băi, iar nu pentru a se deda la un cancan deşănţat şi impudic, au respectat şi anul acesta vechiul principiu separatist, depărtându-se cu sfiiciune de acea Sodomă şi acea Gomoră fuzionate, adică rămânând tot la necivilizatul dar sănătosul sistem de odinioară : Androceul într'o parte, Ghineceul în cealaltă parte.

Dar, băile în comun nu sunt de cât o floricică la ureche, comparativ cu introducerea jocurilor de noroc la Constanţa. De sigur, acelaş vânt care a adus holera în ţară, ne-a adus şi jocurile astea de prin luxoasele tripouri apusene. Aici să fi văzut promiscuitate!

Femei şi fete din aşa zisa «societate bună» înbulzinduse, cot la cot, cu cocotele şi cu stîlpii de cafenele, arzînd deopotrivă de aceleaşi urîcioase friguri ale lăcomiei de câştig. Aici să fi văzut oameni cum se cade, dar slabi de înger, căzuţi pradă ademenitoarei ispite, cu ochii holbaţi, cu feţele galbene-verzi, cu mâinile tremurînde şi crispate poate pe ultima hârtie de bancă ce le mai rămăsese în buzunar, pe când soţiile lor aşteptau ca pe cărbuni aprinşi afară pe terasă, neştiind dacă a doua zi vor mai putea să-achite nota hotelului şi a birtului, pentru a se reîntoarce, înnainte de vreme dar măcar în chip onorabil, la căminurile lor, ei cari veniseră — nenorociţii — să petreacă o lună de zile întreagă la Constanţa ca să se'ntremeze pe ei înşişi, sau vr'un copilaş beteag ! 

Aici să vezi... Dar nu, nu te rabdă sufletul să vezi mai mult scârnava privelişte. Pleci. Dealtminteri, un cetăţean pacinic şi cu demnitate eră imposibil să prelungească şederea lui în sălile de joc ale Cazinului nici chiar ca spectator, de oare ce se întâmplau aşa de des certuri vulgare şi bătăi între jucători şi diferiţii amploiaţi ai antreprenorului, încât eră o adevărată primejdie să se vîre cineva în învălmăşeala ceea trivială şi interlopă.

Acest unic motiv, pe lângă care s'ar mai putea adaogă o sută altele, este îndestulător cred pentru a hotărî guvernul să desfiinţeze, sau să modifice radical, jocurile de noroc de la Constanţa. Şi când zicem jocurile de noroc, spunem o minciună. In realitate, sunt jocuri la sigur, jocuri combinate astfel încât să nu fie cu noroc decât pentru antreprenor şi pentru liota de paraziţi cari se hrănesc din belşug în jurul lui de pe urma idioţilor de clienţi.

De altminteri, chiar guvernul s'a încredinţat că la jocurile de la Cazino «se corijează norocul», întrucât e ştiut că poliţia de siguranţă a fost nevoită să isgoneasoă fără multe formalităţi peste graniţă pe câţiva din «crupierii» şi funcţionarii antreprenorului de la Cazino, dovedindu-se că ei erau nişte măsluitori de cărţi şi pungaşi deochiaţi pretutindeni în străinătate.

Dar, se obiectează : jocurile de la Cazino produc comunei Constanţa un venit frumuşel. Hei şi ? Mai bine vrem o Constanţă săracă dar curată, decât o Constanţă care grozav seamănă cu o tîrfă foarte elegantă şi împopoţonată, dar căreia niciun om de treabă nu-i dă bună ziua . . . decât după miezul nopţei !

Constanţa are nevoie de parale ? Credem că are, pentru că oraşul e tot aşa de urît şi de murdar ca acum zece àni. Dar, e treaba consiliului ei comunal să càutë alt soiu de venituri, nu să 'şi întemeieze excedentele budgetare pe ruşinea şi pe ruina familiilor cari merg la Constanţa spré a se desfăta sau a se mântui respirând aerul blagoslovit al mărei.

Pe d. Cananău, actualul primar al Constanţei, nu avem onoarea să 'l cunoaştem; ne face însă impresiea unui om onest. Sperăm deci că va renunţa la experienţa făcută anul acestea şi va organiza pe alte baze jocurile de la Cazino municipal. Sperăm că d-sa nu împărtăşeşte opinia immorală că banii n'au miros.

Pentru că, dacă ar fi vorba numai să se sporească veniturile comunei Constanţa, atunci am propune d-lui primar o soluţiune şi mai avantagioasă decât Cazino aşa cum funcţionează azi. I-am da ideea să angajeze pe banditul Pantelimon (este vorba de haiducul roman Pantelimon Toader a Dumitroaiei, 1871- 1929, care apare des in presa anului 1911 n.r.) ca perceptor şef al Constanţei, cu o'remiză de atât la sută, dându-i mână liberă şi concursul tuturor autorităţilor ca să încaseze ce şi câte biruri s'o pricepe el de la locuitorii şi vizitatorii oraşului.Excedentul bugetar al comunei ar fi desigur mai mare şi n'ar mirosi mai urît decât cel pe care'l realizează azi de pe urma Cazinoului municipal.

Tarascon

Furnica, Joi 12 Septemvrie 1911

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button
Techirghiol
04.06.2020 00:36
Actual: 11° C
Viteza vantului: 2,1 m/s

Vizitatori astazi

361