Satul Cara-Murat (Murat cel negru), Constanta 1903

Publicat de Aurel Băjenaru, 25 Noembrie 2019
Timp de citire: 3 minute

Mergénd din Constanta spre Nord-Vest, doua ore cu träsura, intrì in Cara Murat (Mihail Kogalniceanu n.r.). De fapt este un sat si totusi vedi trei. 

Primele case mici, nehigienice amestecate cu bordee, färä curte, grädinä saü ori -ce altä plantatiune; unde si unde se vede câte un gard fácut din gunoiu, sau chirpici lipiti cu pämînt. Aceste case sunt locuite numai de tätarii venind din Crimea, si cari fac parte din neamul Nohailor. Träiesc la un loc cu gäinile curcile pe cari le cresc in casä, unii chiar cu caii si vacile.

In partea apusä sunt Nemtii, avénd case mari, fórte curate si tóte la linie, cu curtea împrejmuitä cu piaträ, grajduri bune si cai frumosi, adusi din Rusia. Iar la mijloc s'aü stabilit din anul 1879 Românii, multi din Transilvania , construindu-si case bune si plantatii intinse.

Astazi, Cara - Muratul e cel mai frumos sat din Dobrogea si compus din trei feluri de nationalitäti, trei costume diferite Si trei felurite obiceiuri.

De departe se vèd turlele unei biserici in stil Gotic-Roman, cea mai mare clâdire din sat, e biserica Catolicä; iar pitulatä într'o plantatiune frumósä se zäresce si biserica românéscä, «cea d'ìntâiü bisericä construitä in Dobrogea.

Intrând in scólâ, vedi atâti copii de Români (150), cate fesuri (elevii tâtari stau cu fesurile pe cap in clasä), si atâtea fesuri, cati copil blondi de nemti (120). Ti-e mai mare dragul, sä vedi pe cei 4 învétätorï români, luându-se la intrecere, pentru urmârirea aceluiasi scop comun, cu învétätorul neamt, Parohul Luigi de Benedetto, si cu învêtätorul de limba turca, Hogea Cadir Bectemir. Sfaturile tutulor, împreunâ cu ale Preotului roman Aiteanu, prind mereü rädäcinï si pe fie-care si progresul se vede mergênd iute înainte.

Tätariï se hränesc cu mämäligä de meiu sau porumb, cu carne de oaie, sau de cal; Românii cu mämäligä de porumb pâne, legume, brânzä si putinä carne; iar Nemtii cu pâne de casa, carne, lapte. Ca combustibil se intrebuintézä mult tisicul.

Duminica si sérbätorile, bisericile sunt ticsite de credinciosi; asemenea cu multä dragoste se adunä la intrunirile sau sezatorile de la scóalä, iar resultatele se véd la fie-care sätean printr'o gospodärie exemplarä, gradini de zarzavaturï, tesetorie, ingrijirea vitelor, facerea sistematicä a untului, brânzei si smântânei, instrumente agricole etc. Bancä popularä o au impreunä cu Pazarlia (Satul tocmelii, Targusor n. r. ), avênd un capital de peste 37.000 de lei. 

Ferice de o asemenea comunä, care póte servì ca model satelor vecine.

Ecaterina P. Pasa.

Albina, 25 Maiü 1903

Imaginea de mai sus reprezinta ilustratia originala a articolului din 1903 si a circulat probabil ca si carte postala in acea perioada (Anatole Magrin, Album de la Dobrudgea).