Satul Mamaia - 4 Iulie 1932

Publicat de Aurel Băjenaru, 2 August 2019
Timp de citire: 5 minute

M ’am retras aici la malul mării, intr-un sătuc de pescari pentru că ţinteam să mă recreez in linişte. Am fost mereu atras, incă de copil, către viaţa din afară şi prins de plăcerea mişcărilor in aer deschis.

Imi place aici, pentrucă adesea sunt ca un singuratec. Faţa mării, mereu frămantată, işi intinde luciul in depărtare şi dacă ingădue cerului să se oglindească in panza ei străvezie, işi cucereşte cu prisosinţă răsplata căci spre nesfarşit ea se imbină in azuriul cerului la orizont. In ograda mării nu’s dealuri şi nici arborii nu cresc, iar pe cărările ei care nu au şir şi nu lasă urme, alunecă spre limanuri nevăzute corăbii şi... iluzii! 

Din curtea casei care se află pe un deal, intre lac şi mare, priveliştea cuprinde intinsul mării către soare răsare. La poalele dealului spre miază-zi, lacul Suid-Ghiol (3996 Hec.) separat de mare printr’o limbă de nisip pe care se găsesc instalate Băile Mamaia — este prins de coroane de stuf verde pe părţile mărginaşe, iar malurile dinspre apus' se văd pătate de calcarul argintiu pe care il intretae faşii de păşune. La miazăzi, oraşul  Constanţa, aşezat pe deal, işi scaldă poala in apa lacului şi către răsarit se impinge ca un pinten in panza mării.

Incepand dela Constanţa din punctul zis Tăbăcărie, pleacă plaja din nisip fin, care se lungeşte in forma unui elegant arc de cerc in direcţia N— E, trece pela Băile Mamaia, continuă neintreruptă prin satul Mamaia şi merge mai departe, desfăşurand o adevărată graţie dunga alburie dle nisip pe care o aşterne la poalele satelor, Carachioiu (Navodari n.r.), Gargalac (Corbu n.r.), Caraharman (Vadu n.r.) (numiri tatărăşti) şi atinge punctul cu numele Midia pe promotorul căruia se află ridicat un monument in amintirea unuiii dezastru intamplat mal bine de treizeci de ani, cand printr’o manevră de debarcare a trupelor depe mare pe uscăt au pierit sumedenie de ostaşi. De la locul! Tăbăcărie-Constanţa, pană la capul Midia, plaja are 21 km. lungime şi o lăţime care variază dela 150— 200m.

Nisipul plajei este diin cel mai fin şi tot la fel este constituit din nisip fin fundul mării in care se poate merge pană la 150 m cu apa pană la brau. Este loc aici ca să se facă plaje de soare si băi de mare pentru tot poporul romanesc. Soarele, de cand răsare şi pană ce apune, nu incetează să prăjească cu raze calde această/ minunată plaje. 

Lacul Suid-Ghiol, cu apă dulce este bogat in peşti şi raci (crapi mari aurii, somn, şalău, bibani, babuşcă, plătică) ce se prind in cantităţi considerabile. Mai la nord de Suid-Ghiol, cam la 5 Km depărtare tot in apropierea mării se află lacul tot cu apă dulce Tasoul (4000 Hec.) renumit de asemeni in peşti şi raci, in deosebi crapii de Taşaul sunt faimoşi; graşi şi dulci. Ambele lacuri sunt legate printr’un canal sub-pămant, făcut după război şi care merge dela Suid-Ghiol ( 1,80 m deasupra nivelului mării), la Taşaul (cam 1,20 m sub nivelul mării. Lacul Suid-Ghiol se alimentează din izvoare subterane, după cum se intamplă mai cu toate lacurile de apă dulce situate langă malul mării lacul Durancula, lacul Mangalia, lacul Tatlageac şi altele).

La punctul moara hidraulică Mamaia,Suid-Ghiolul varsă in mare cam 150.000 mc. in 24 ore. Constatarea am facut-o in 1920, cand ma-m ocupat de alimentarea cu apă la Constanţa concomitent cu proectul ce am intocmit de canalul navigabil dela Dunăre la mare, Cernavodă—Constanţa, (publicat in revista „Analele Dobrogei').

Ţara Romanească e plină de bogăţii; fiecare judeţ işi are partea lui de averi nesfarşite. Totuşi un popor intreg, aşezat pe un pămant atat de roditor şi deasupra incărcat de bogăţii, cum este poporul romanesc, a ajuns a se plange, a tanji, a suferi, ca şi cum s’ar fi logodit cu mizeria şi cu neajunsul.

Natural că pe langă tragerea de inimă şi cinstea pe care să o aibă in slujba binelui general orice om luminat, mai este nevoie, cred, ca Romanii cu toţii laolaltă să considere munca' drept plăcere, să zambească de bucurie cand lucrează, si să fie mai cumpătaţi şi mai economi, căci numai cu aceste insuşiri se vor realiza marile lucrări de regularizarea raurilor, de irigaţiuni, de captarea energiei cărbunelui alb, de şoseluiri şi poduri; de construcţiuni de şcoli primare şi iar şcoli primare, de ridicări de biserici la -sate, infăptuind ceeace se nădăjduieşte din asociaţiuniile agricole care ar trebui să reprezinte aşezămantul de temelie al acestui neam. 

Jean Stoenescu Dunăre, 

Natura, 15 iunie 1935

In imagine lacul Siut Ghiol.