Cover Image

Sulina

Publicat de Aurel Băjenaru, 7 Aprilie 2022
Timp de citire: 7 minute

Si o luai pe cheiu, când numai ce intâlnesc pe un tânär bälan cu putinticä mustatá galbenä si imbräcat cu haine rosietice si cu pälärie de pae pe cap, citind «Universul cu un articol ce-l scrisesem cu pricina mortei scriitorului nostru Caragiale.

El se opri si se uità pe sub gene la mine, iar eu il Intrebai:
-- D-v. sunteti din Sulina ?
-- Da, imi räspunde el.
-- Mä rog, il intrebai, unde se fac bäi de mare?
-- Cum nu, imi räspunse, iatä, apucä pe dinaintea comisiei Europene si apuci pe tärm spré stânga.
-- Dar citeai Universul ?
-- Da, un articol scris de un scriitor Dragoslav.
Eu täcui, iar el mä intrebä :
-- D-v. sunteti dela Tulcea ?
-- Nu, ii räspunsei, sunt din Bucuresti.
-- Aa, poate gazetar?
-- Da, da, asà cevá.
-- Doar nu-ti fi scriitor, si se uità bänuitor la mine. Si atunci poate cunoasteti pe autorul articolului.
-- Nu-l cunosc, dar am auzit de el.
Cum vorbeam asà, de odatà un chip mi se luminà; un om cunoscut veniì spre noi vesel de întâlnire: era un cântäret dela corul dela Tulcea, Moruzov, care se apropie de mine si imi zise scotându-si päläria :
Salut, domnule. $i îmi spuse pe nume.
Tânärul rämase uluit, nestiind ce sä creadä; iar coristul dädù mana cu bäetanul si-i zise : Ce mai faci,- Vasile? Pe tine te cäutam

-- Ce, nu vä cunoasteti? $i întorcându-se, gräi arätând cu mâna lui Vasile si-i rosti numele meu si pe allui: D-lui functionar...

Eu cu pärerea de räu cä m'a aflat. El, uluit si plin de ciudätenie si multumire, Imi dädù mâna, zicându-mi :Chiar d-v. sunteti? ,Si rämase cu ochii la mine.

-- Da, ii räspund, cu jumätate gura.
-- Vaai, domnule, imi zise el, apoi, ati fost asteptat eri, de functionarii dela postä, caci au auzit dela posta din Tulcea ca veniti.
-- Acum, hai si om luà un pahar cu vin si sa mergem pe urmà la bae, la mare si de acolo, la mine acasä.

Ce sä spun? am ospätat putin; de acolo am luat -o pe dinaintea palatului comisiei Europene, o clädire cu un etaj, vopsitä verde si cu ferestrele de sitä. Tovaräsii Imi spunca la multe case sunt ferestrele vara asa, din pricina tântarilor de prin stuhärii, care ies odatä cu vara si care sunt foarte numerosi, mai ales in luna lui Iulie. De acoloam lúat -o spre faruri. Dupä bae ne -am înturnat In oras,unde la o baracä am gäsit o multime de femei si înäuntru un marinar mort, iar un bätrân, tatäl säu, Ii aprindeà niste lumini la cap. Atàta am putut aflà, cä s'a inecat in mare, cäzând de pe un vapor.

De acolo ne -am dus la noul meu prieten acasä. Pe drum- imi spuse cä tatäl säu a fost preot ruses la Ismail. Iar el a cälätorit mult prin Anglia, Olanda, America si stie douäsprezece limbi, a lucrat la santierele dela Dantig si cä venind acasä, a gäsit pe tatäl säu mort. Si si -a luat mama $i a trecut la Sulina, unde a gäsit o slujbä; iar acum, e si cetätean roman, are o sorä maritata dupä uninginer la Dantig si nu a väzut o de cinci-spre-zece ani. Dupä ce ocoliräm cäteva uliti, am datia casa lui.

Casele in Sulina toate sunt albe curate, sträzile, toate pavate si cu trotuoare. In cale ne esì o bätrânä mica si cu o înfätisare care-ti da o intipärire de bunätate. M'a infätisat mätusei in limba rusa, ea îi ráspunse tot asa si tot asa vorbi si cu cântàretul dela Tulcea ; iar eu nu stiu ce-i vorbii in româneste. Gospodina, pe semne intreabä cä de unde sunt ; bäetanul í:i spuse cä din Moldova. Atunci dânsa, ca si cum ar fi avut o greutate pe suflet- si de care ar fi voit sa se desbare, i:si umflä pieptul si ridicând mâinile în sus, sbucni in jargonul moldovenesc :

-- Si eu sunt Mulduvancä.

Apoi, oftând usuratà, imi spune si ea ca e din Ismail,si s'a märitat dupa un preot Rus, si ca are o fatà maritata In stràinàtate dupà un inginer si ca n'a vàzut-o decinci-sprezece ani si urmà : a eu amù pot sa vorbesc dedânsa ca de-ó moartà. Ca stiu ca n'am s'o mai vàd». Si -mi arata fotografia ei si a bàrbatului ei. Apoi,, ne poftì sa stäm la masa la ei. Noi am zis ca mai mergem in oras si ne intoarcem. Si in adevär, am plecat In oras. Se insàrase. Soarele apunind spre Tulcéa, aveà înfàtisarea unui munte de foc, care de ce apuneà de ce sa însângerà mai mult si schimbà apa' In talazuri de piatrà vànàtà bàgatà ìn foc.La ponton, era sosit un vapor al Lloydului austriac, venit din Triest, si care descärcà niste märfuri si butoae cu bàuturi. Erà de càlatori. Prietenul meu ceru voe dela comandant sa vizitàm vaporul, ceeace ni s'a îngàduit. In clasa III am avut o intipàrire dureroasä si de desgust: oameni culcati pe mindire unul làngà altul si de toate nationalitàtile, impràstiau un miros de muncà si putinà ingrijire ; iar celelalte doua si care erau suprapuse, erau adevàrate saloane si sofragerii boeresti înzestrate cu toate înlesnirile si trebuintele si luxul dorit. Coridoarele, scàrile, toate asternute cu presuri si çovoare.

De acolo ne- am coborât la marinari, unde am dat demecanic, care era. Italian si care ne-a dat toate làmuririle de toate tevile, robinetele si cäldärile care miscä vaporul, ne -a fäcut un Intreg curs, care a tinut doua ceasuri. Dupa asta ne -a dus la cuptoare, jos, unde am dat decinci guri de foc, care toate ard in mers si la care lutrei oameni, goi pánä la bráu, si negri ça ceaunul; svárliau de zor cärbuni In cuptoare. Am rugat pe insotitori sa intrebe ce natii sunt si ce leafä au, si ei au zis cä sunt Italieni din Triest, plecati de trei luni si cä aucite o sutä cinci zeci de franti pe lunä de om, cu mâncarea lor si cä vaporul are trei mecanici : unul de clasa I, unul de a II-a si unul de a III-a. .Si au mai adäogat cä au neveste si copii si cä tare le e dor de casa, cän'au väzut casa de trei luni, dar cä de data asta Lloydul pleacä la Triest. Multumit de cele am väzut, am iesit ; erau doua ceasuri dupa miezul noptii.

Fiindcä vaporul românesc aveà sä plece la opt dimineata, nu ne-am mai dus sä dormim la prietenul, ci am mai stat pânä la patru dimineata, plimbându-ne prin câteva localuri, unde cinsteau pescarii si dupa, ce mi-am luat ramas bun dela prieteni, m'am dus de m'am culcat In clasa a II-a a vaporului. La opt ore am fost pe bord si mi-am luat drumul inapoi si nu m'am oprit decât la Galati, de unde am luat drumul spre Bucuresti.

I. Dragoslav

Albina : Revistă enciclopedică populară, 11 mai 1914

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

33
Techirghiol
17.05.2022 06:45
Actual: 14° C
Viteza vantului: 2,5 m/s