Techirghiol, Constanta, Anadolchioi, 1912

Publicat de Aurel Băjenaru, 19 Decembrie 2021
Timp de citire: 5 minute

Articolul de mai jos este o alta marturie a timpului de la inceputurile Dobrogei romanesti, alcatuit insa prin prisma vederilor europene, de cineva care nu cunostea cultura turcilor si mai ales a tatarilor, o societate initial nomada. Musulmaniii au trait inca mult timp in "stand by", nestind la ce sa se astepte de la noua stapanire. Multi dintre turci au parasit insa Dobrogea alungati de abuzurile administratiei romanesti, unii chiar si zeci de ani mai tarziu, dar majoritatea tatarilor s-a adaptat resemnata la noile conditii si noua oranduire.

° ° °

Techirghiol, Constanta, Anadolchioi, 1912

A doua zi, 3 August, in orele a.m., am plecat spre Cernavodä, unde m'am oprit pâná la venirea unui alt tren, în orele de dupa prânz, si in acest timp am vizitat podul «Regele Carol», caruia i -am admirat maretia, si apoi orașul Cernavoda și in special «portul», in care stationau tot felul de vase plutitoare.

Cu trenul de seara am plecat spre Constanta, unde am ajuns pe la orele 10 si 50 m; fiind târziu am hotarit sa ramân peste noapte aci, ca a doua zi dimineata, cu prima ocazie, sa plec la Techirghiol, pe care nu l -am cunoscut decât din auzite, urmând sa vizitez Constanta la întoarcere. În ziua de 4, orele 6 a. m., am plecat si dupa 2 ore si ceva de drum am ajuns.

Este foarte drept, ca Techirghiolul este un sat locuit in majoritate de Turci și Tatari, cari din cauza lenii si a trândaviei, de departe miroase a saracie. Situat pe niște rarunchi de dealuri, n'are nici -un fel de plantatie. Comuna are mai multe catune; catunul Techirghiolul propriu zis n'are nici scoala si nici vre -o biserica veche, afarä de una nouä, cu un prea frumos local, dar care este încá in constructie. Singurul, care in timpul verii da vieatä acestui sat, este lacul cu acelas nume, ce se întinde între sat si mare, si unde se aduna sumedenie de suferinzi. Tot aici este și sanatorul Eforiei din București, care întretine gratuit o colonie de 64 copii (scolari), adusi din Bucuresti si cautati cu multa îngrijire de doctorul Dona.

Techirghiol 1912

În contrast cu saracia locuitorilor turci si tatari ai acestui sat, am väzut si câteva gospodàrii de chiaburi, ale unor locuitori bulgari, cari, profitând de tembelismul celorlalti, s'au fost urcat sus, pe ruinele starii lor materiale.

A doua zi 5 August, orele 6 a. m., am plecat din nou spre Constanta, unde am ramas pentru vizitare. Constanta este un oras, care este înca In formatie, dar foarte frumos si foarte bine îngrijit. Am vizitat orasul si portul, impestritat cu fel de fel de populatie și vase de comert. Ramâi uimit la miscarea comercialä, de vuetul si suerul mașinilor ce lucreaza In port. Am vazut digul, farul si magaziile cu silozuri si am judecat de ceeace este capabila mintea omului cu învatatura. Nu voiu uità niciodata acea priveliste minunata, ce o are marea, privind -o depe cheiu, in amurgul serii, luminata din cand in cand de farurile Constanta si Tuzla.

Constanta 1912

Cu un tren de placere, am vizitat baile de mare dela Mamaia; iar cu vaporul «Regele Carol» am luat parte la o excursiune in largul marii, facuta cu plata de un comitet, in folosul inundatilor din Moldova. În orele de seara, atât in centru, la statuia lui Ovidiu, cat si la cheiu, este un adevarat furnicar de lume.

In ziua de 6 August, a. m., am vizitat Anadolchioiul, comuna ruralá, dar care seamáná mai mult cu o prelungire a unei suburbii din orasul Constanta. Are o singurá scoalá primará, tip urban, cu 260 copii in vârstá de scoalá, sub dirigința, d-lui P. Papadopol si o scoalä froebelianá (gradinita n.m.). Mai are o bancä populará cu un capital de 7.000 lei, un magazin de consum cu un capital de 7.500 lei si o obste pentru exploatarea unei cariere de pietris cu un capital de 2.500 lei, toate înfiintate prin stáruinta d-lui P. Papadopol. Dintre toate însá, numai obstea pentru exploatarea carierii mi-a spus cá merge bine, iar toate celelalte lasä foarte mult de dorit.

Anadolchioi 1911

Am mai vizitat ferma Statului, unde se țin armásarii de reproductie. Mi-am format, convingerea, cá sacrificiile ce le face Statul cu întretinerea ei vor fl cu prisos compensate, prin foloasele ce va aduce in urmá, îmbunatátind rassa vitelor noastre. Cu trenul de seará de 10 si 35, am plecat din Constanta.

Stefan N. Cașu

Cârja-Tutova.

Albina, 22 aprilie 1912

° ° °